Mai puține secții de vot în Transnistria la parlamentare. Ce spune ADEPT

Analiza trece în revistă evoluția practicii de deschidere a secțiilor de votare în Transnistria, începută în 1994, și abordează principalele provocări semnalate de observatori naționali și internaționali. Totodată, studiul examinează decizia recentă a Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a reduce de la 30 la 12 numărul secțiilor de votare pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, transmite Știri.md.

Documentul, realizat cu sprijinul financiar al PNUD Moldova, urmărește să ofere o bază factuală și documentată pentru dezbaterea publică și pentru informarea actorilor politici și a societății civile.

Începând cu 1994, Republica Moldova a organizat secții de votare speciale pentru cetățenii din stânga Nistrului în localități controlate de autorități, aplicând modelul „o țară – o circumscripție”. În anii ’90 și începutul anilor 2000 au existat între 8 și 15 secții, numărul acestora crescând la 47 în perioada 2016–2019, pentru ca ulterior să fie redus.

Analizele statistice arată că nu numărul absolut, ci amplasarea secțiilor a determinat participarea: cele situate de-a lungul Nistrului au fost constant mai frecventate, în timp ce multe secții extinse artificial au rămas aproape neutilizate.

La 24 august 2025, CEC a stabilit organizarea a 12 secții de votare pentru transnistreni, după consultări cu SIS, MAI, IGP, Biroul politici de reintegrare și Consiliul Suprem de Securitate. Propunerile au variat între 8 și 19 secții, însă decizia finală a fost calibrată pe criterii de securitate, participare anterioară și riscuri de destabilizare.

Instituțiile au argumentat diferit: SIS a recomandat doar 8 secții invocând riscuri majore, IGP a cerut menținerea lor exclusiv în Zona de Securitate pentru a facilita asigurarea ordinii publice, iar Biroul politici de reintegrare a subliniat deteriorarea situației de securitate și rolul factorilor externi.

Decizia CEC a stârnit critici puternice. Opoziția, prin Igor Dodon și PSRM, a acuzat restrângerea dreptului de vot pentru cei peste 275.000 de cetățeni domiciliați în regiune, invocând principiul egalității.

Promo-LEX, în Raportul nr. 2, a apreciat măsurile de securitate, dar a calificat drept disproporționată reducerea de la 30 la 12 secții, subliniind că simpla participare scăzută nu justifică diminuarea atât de drastică.

Republica Moldova se află într-o situație fără precedent, neexistând norme internaționale clare privind organizarea votării pe teritorii sub administrații neconstituționale. Experiența ultimelor trei decenii demonstrează că această practică electorală unică se află la intersecția dintre drepturile cetățenești, securitatea națională și politica externă.

De asemenea, raportul amintește că administrația de la Tiraspol a avut poziții oscilante de-a lungul anilor: ostilitate în anii ’90, dezinteres în anii 2000 și, pentru prima dată, nemulțumire publică în 2025 privind numărul mic de secții de votare, în contrast cu cele doar 6 secții organizate în regiune la prezidențialele ruse din 2024.

Nota analitică subliniază câteva concluzii:

• Lipsa unui cadru internațional standardizat obligă Moldova să își adapteze permanent soluțiile.
• Numărul secțiilor nu este decisiv, ci amplasarea lor.
• Deciziile trebuie calibrate pe securitate și transparență, iar criticile vor fi inevitabile într-o societate polarizată.
• CEC s-a bazat pe cadrul legal și consultări instituționale, incluzând MAI, SIS, Biroul politici de reintegrare și CSS.

Asociația ADEPT, fondată în 2000, este unul dintre cele mai importante centre independente de analiză electorală din Republica Moldova. Din 2018, organizația deține Secretariatul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), platformă care reunește organizații civice în sprijinul transparenței și integrității proceselor electorale.