La Chișinău spun una, la Comrat - alta: De ce rămân blocate alegerile pentru APG

Autoritățile din Comrat au anunțat că vor transmite către CEC două hotărâri privind organizarea scrutinului local. Totuși, la instituția electorală centrală a ajuns doar una dintre ele, cea care vizează echivalarea denumirii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” cu „Consiliul Electoral Central”, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

În același timp, în cadrul unor audieri publice tensionate organizate la Comrat, mai mulți lideri de opinie și activiști locali au cerut deputaților să evite orice coordonare cu autoritățile centrale și să adopte o poziție fermă față de Chișinău. Juristul Dmitri Chiseev a criticat ideea transmiterii documentelor spre consultare la CEC, iar activistul Mihail Vlah a pledat pentru o „poziție puternică” a autonomiei.

Deputatul din Adunarea Populară, Alexandr Tarnavschi, consideră însă că refuzul dialogului riscă să izoleze și mai mult regiunea. El susține că actuala criză își are originea în decembrie 2023, când Adunarea Populară a decis dizolvarea comisiei electorale regionale, invocând motive de economisire a fondurilor.

Potrivit lui Tarnavschi, decizia a dus la pierderea expertizei instituționale necesare pentru adaptarea legislației locale la Codul electoral al Republicii Moldova. Astfel, au fost depășite toate termenele legale pentru organizarea scrutinului, care ar fi trebuit să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.

Deputatul afirmă că, în prezent, nu există nici o dată stabilită pentru alegeri și nici componența autorității electorale locale. De asemenea, persistă disputa privind denumirea acestei instituții: legislația regională prevede „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, în timp ce legislația națională utilizează termenul „Consiliul Electoral Central”.

În opinia lui Tarnavschi, această diferență este mai degrabă un pretext pentru amânarea scrutinului. El susține că situația actuală avantajează politicienii apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor, deoarece actuala configurație politică permite menținerea controlului asupra instituțiilor locale, în lipsa unui dialog real cu Chișinăul și a sprijinului din partea partenerilor internaționali.

Deputatul avertizează că stagnarea politică are consecințe și asupra economiei regiunii. Analiza execuției bugetare arată că veniturile proprii ale autonomiei au crescut anul trecut cu doar 1,35%, în timp ce inflația a depășit 13%, ceea ce înseamnă o reducere reală a puterii de cumpărare a bugetului.

În același timp, cooperarea cu principalii donatori externi, precum Uniunea Europeană și Turcia, s-a diminuat. În opinia lui Tarnavschi, problema nu poate fi rezolvată prin acuzații reciproce, iar autoritățile regionale ar trebui să își recunoască propriile erori și să reia dialogul cu instituțiile centrale.

În prezent, mandatul deputaților din Adunarea Populară a expirat, iar regiunea nu dispune de o autoritate electorală funcțională. Data alegerilor nu a fost încă stabilită, iar autoritățile de la Chișinău și Comrat încearcă să identifice soluții pe platforma parlamentară.

Între timp, activistul civic Mihail Sirkeli a lansat o petiție prin care solicită revizuirea cadrului electoral al autonomiei. Inițiativa propune ca Parlamentul Republicii Moldova să reglementeze direct, prin Codul electoral național, organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei.