În acest sens s-a realizat un pas destul de important în relația România, Ucraina, dar și o asumare generală a unui principiu de respectare a dreptului celor două minorități naționale dintre cele două state, chiar dacă în presa din Ucraina subiectul privind „limba română” a fost mai puțin reflectat. La această concluzie au ajuns invitații emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

Oazu Nantoi, deputat PAS: România este o țară extrem de importantă pentru Ucraina, cu portul Constanța, transportul grânelor, cu Centrul de pregătire a piloților ucraineni pentru avioanele F-16. (...) Noi multe lucruri nu știm pentru că pe timp de război nu se vehiculează în presă tot ce se face pentru Ucraina prin intermediul sau cu participarea României, țară membră NATO, dar dacă ne uităm la rezultatele vizitei de astăzi, este una de succes. (...) Să sperăm că acest parteneriat bazat pe niște lucruri foarte concrete și importante va ajuta și la rezolvarea acestei probleme cu garantarea drepturilor minorităților române din Ucraina. Această decizie de azi contribuie și la consolidarea acțiunilor care în ultimă instanță trebuie să ducă la integrarea europeană a R. Moldova și a Ucrainei. Să sperăm că războiul se va termina cu bine pentru Ucraina și în acest sens consider că s-a realizat un pas destul de important. (...) Dacă este voință politică și conducerea Ucrainei este conștientă de absurditatea acestei situații, sunt ferm convins că trecerea se va face în mod firesc. Este important ca să existe continuitate în relația România, R. Moldova și Ucraina.

Nicolae Negru, editorialist al Ziarului Național: A fost posibilă acum rezolvarea acestei probleme sau, mai bine zis, înțelegerea în această problemă, numai după ce și la Chișinău s-au făcut niște mișcări. S-a adoptat acea decizie a Parlamentului în martie. (...) Problema în ce constă, că o parte din românii din Ucraina, Bucovina și Basarabia de sud sunt considerați români, dar pe de altă parte sunt considerați moldoveni. Numai că unii ziceau că învață românește, unii moldovenește. E o absurditate în fond. (...) Nu știu cum va intra în vigoare acest Acord pentru că programele sunt scrise, manualele sunt făcute, probabil de anul viitor.

Marin Gherman, directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți, Ucraina), doctor în științe politice: S-a amintit și despre limba moldovenească, în special lucrul acesta a fost menționat din punctul de vedere al recunoștinței exprimate de premierul Ciolacu pentru Ucraina. Și o declarație generală, care nu ne spune nimic, despre mecanism, despre metodă, despre cum să fie rezolvată problema drepturilor românilor din Ucraina. O asumare generală a unui principiu de respectare a dreptului celor două minorități naționale, ucrainenii din România și românii din Ucraina. S-a scris foarte puțin despre acest lucru.

Precizăm că Marcel Ciolacu a anunțat miercuri că guvernul de la Kiev a renunțat la denumirea „limbă moldovenească” pentru minoritatea română din Ucraina și a decretat limba română ca limbă oficială.