main logo
1295

Istoria despre 24 august 1944 îi contrazice pe Dodon și Greceanîi

Igor Dodon, președintele țării și Zinaida Greceanîi, președinta Parlamentului sărbătoresc astăzi, 24 august 2019, „75 de ani de la eliberarea Moldovei de cotropitorii fasciști”.

Istoria despre 24 august 1944 îi contrazice pe Dodon și GreceanîiFoto: parlament.md

Șeful statului a depus flori la complexul memorial „Eternitate”, iar șefa Legislativului a felicitat cetățenii țării printr-un comunicat de presă. Istoria adevărată însă spune altceva, transmite Știri.md cu referire la ZdG.md

„În această zi – 24 august 1944 în urma cunoscutei operațiuni Iași – Chișinău, de ocupația fascistă a fost eliberat Chișinăul. Cu prețul unor eforturi titanice, eroismului și sacrificiului participanților la evenimentele de atunci, s-a terminat o perioadă tragică în istoria poporului nostru. În trei ani Moldova a pierdut aproape o pătrime din populația sa de până la război. Astăzi unii încearcă să rescrie istoria noastră și să ne lege de mâini și de picioare povara grea a înfrângerii. Ni se propune ca împreună cu suporterii de spirit ai lui Antonescu să celebrăm zi de doliu. Vă amintesc că operațiunea Iași-Chișinău a provocat o răscoală anti-guvernamentală în România la 23 august 1944 și căderea regimului lui Antonescu, aliat al naziștilor. Nu vom permite rescrierea istoriei, retușarea simbolismului istoric al zilei de 24 august, nu vom admite uitarea importanței enorme pe care o poartă victoria, pentru apropierea căreia au luptat și compatrioții noștri. 300 de mii de locuitori ai Moldovei au luptat în rândul Armatei Roșie în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, 18 din ei au devenit Eroi ai Uniunii Sovietice. Mai mult de 60 de mii au căzut cu moarte de eroi”, se menționează în comunicatul semnat de Zinaida Greceanîi.

Totodată, Igor Dodon a depus flori la Complexul Memorial „Eternitate”, marcând și el „eliberarea Moldovei”.

Ce spune însă istoria. La 23 august 1939 are loc semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, numit și Pactul Hitler-Stalin, ce a constituit un act de trădare a țărilor din Europa de Est şi care a servit bază pentru ocuparea criminală a teritoriilor româneşti de către Armata Sovietică la 28 iunie 1940.

Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), la Moscova, în data de 23 august 1939, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat, în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale, problema delimitării sferelor de influenţă în Europa răsăriteană. Conform Actului Adiţional Secret al Pactului, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă faţă de teritoriul dintre râurile Prut şi Nistru, fosta ocupaţie ţaristă a jumătate din Moldova sau aşa zisa Basarabie Ţaristă, iar, partea germană îşi declară dezinteresul politic total faţă de acest teritoriu. Pactul este semnat din partea Guvernul Reichului german de I.V. Ribbentrop, iar din partea Guvernului U.R.S.S. de către Veaceslav Molotov în prezenţa lui Stalin.

Semnarea Protocolului Secret a Pactului Ribbentrop-Molotov a permis ocuparea nepedepsită a teritoriilor româneşti de către Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) la mai puţin de un an după semnarea acestuia şi anume la 28 iunie 1940.

23 august 1944 este ziua în care Regele Mihai la României, sprijinit de Blocul Naţional Democratic, l-a convocat pe mareşalul Ion Antonescu la Palatul Regal şi i-a cerut încheierea unui armistiţiu cu puterile aliate. Regele nu era de acord cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de Germania nazistă.

În cursul serii, Regele Mihai a transmis prin radio o proclamaţie către popor: „România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, spunea Regele Mihai I, în Proclamaţia pentru ţară rostită la radio, în seara zilei de 23 August 1944.

Ca urmare a acestui act, mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi au fost arestaţi. România întorcea armele şi se alătura Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Ulterior, Basarabia a făcut parte din URSS, iar cei care s-au opus rusificării teritoriului au fost arestați, iar mulți deportați în Siberia.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării