Invalidarea alegerilor a provocat discuţii aprinse în Comisia parlamentară

Expertul Asociaţiei Promo-LEX, Pavel Postică, a menţionat că "încă în 2016, imediat după alegerile prezidenţiale, potrivit hotărârii Curţii Constituţionale, anularea alegerilor poate avea loc numai în baza unui demers către instanţa de judecată responsabilă de recunoaşterea alegerilor, care trebuie să fie motivat şi argumentat; în cazul Chişinăului, nu a existat un asemenea demers nici din partea concurenţilor, nici din partea instituţiilor ce controlează procesul electoral", relatează Știri.md cu referire la Infotag.

"Pentru Moldova, acesta este un precedent, când instanţa din proprie iniţiativă a luato hotărâre privind invalidarea alegerilor. Totodată, trebuie să ne lămurim cu noţiunea de agitaţie, pentru că, de fapt, concurenţii care au ajuns în turul doi de scrutin (socialistul Ion Ceban şi preşedintele partidului Platforma DA, Andrei Năstase - "I.") doar au îndemnat oamenii să participe activ la vot. Pe acelaşi lucru au insistat şi reprezentanţii Promo-LEX, care a avut rolul de observator în alegeri. Apare întrebarea şi referitor la modul în care instanţa de judecată a reuşit să evalueze gradul de influenţă a agitaţiei asupra rezultatului final. În plus, conform legislaţiei, candidatului poate fi exclus din procesul electoral pentru utilizarea fondurilor din străinătate sau pentru participarea cetăţenilor străini la campanie. Pentru agitaţie se prevede doar amendă, dar nu excluderea din cursă sau invalidarea alegerilor", consideră expertul.

De aceeaşi opinie este şi secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, care a menţionat că "instanţa de judecată trebuie să ia decizie numai în baza cererii".

Deputatul Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, a subliniat că "instanţa în această chestiune nu are doar un rol tehnic. Nu este corect să se insiste pe faptul că instanţa poate lua decizii numai în baza cererii, dacă acesta este sigură că au fost admise nereguli legate de procesul electoral".

"În ceea ce priveşte agitaţia, îndemnul unui concurent de a vota activ comportă un alt mesaj decât acelaşi apel din partea societăţii civile", consideră democratul.

Vicespeakerul Valeriu Ghileţchi a subliniat că "trebuie abordate şi problemele ce ţin de reglementarea agitaţiei electorale pe reţelele de socializare, fără a limita dreptul la libera exprimare. De asemenea, a fost discutată şi problema "zilei tăcerii".

Directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, a spus că "o asemenea practică presupune o anumită limitare a libertăţii de exprimare, dar aceasta ţine de necesitatea de a menţine ordinea publică în ajunul alegerilor, ceea ce este foarte important în condiţiile în care în societatea moldovenească există contradicţii".

Preşedinta Comisiei, deputatul PDM, Raisa Apolschii, a mulţumit participanţilor pentru opiniile prezentate şi a menţionat că discuţiile vor continua în cadrul şedinţei viitoare.