Experții în economie îl contrazic pe Igor Dodon, precizând că diaspora are o contribuție enormă pentru depășirea sărăciei, iar produsele moldovenești sunt pe rafturile din Vest datorită semnării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, transmite Știri.md cu referire la stopfals.md.

Igor Dodon despre votul în diaspora: „Să ne dăm soarta celor care de zeci de ani nu au fost în Moldova”?

În timpul discursului său, I. Dodon a îndemnat alegătorii să-l voteze, afirmând că rezultatul alegerilor nu ar trebuie să depindă de votul celor din diaspora.

„Oare nu noi trebuie să decidem soarta țării unde ne cresc copiii? Da, cei din diasporă tot sunt ai noștri, dar ei locuiesc acolo. Da, noi le-am dat dreptul de vot și lasă să voteze.

Dar care vot trebuie să fie decisiv? Noi, care trăim în această țară și copiii trebuie să trăiască în R. Moldova, trebuie să construim drumuri, să ridicăm economia, sau să ne dăm soarta celor care de zeci de ani nu au fost în Moldova și poate nici nu vor să vină?”, a spus el.

Economist de profesie, Igor Dodon nu a menționat însă că, prin remitențele pe care le trimite acasă, diaspora de fapt salvează țara și pe cetățenii ei de sărăcie.

Potrivit datelor oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei, în ultimii patru ani, moldovenii din diaspora trimit acasă, în medie, 1 miliard și 500 de milioane de dolari anual sau câte circa 100 de milioane de dolari pe lună.

În 2019, volumul total al transferurilor bancare din străinătate pentru persoanele fizice din R. Moldova a fost de circa 1,2 miliarde de dolari SUA, iar în primele nouă luni ale anului 2020 transferurile au ajuns la 1,07 miliarde.

Expert economic: „Dacă nu am avea remitențe, populația ar deveni cu 30 la sută mai săracă”

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, spune că, în realitate, această sumă este mult mai mare, având în vedere că cetățenii aflați peste hotare transmit bani acasă și pe alte căi.

„De fapt, conform datelor oficiale, cetățenii noștri vând 2,1 miliarde de dolari pe an.

Adică, cam 900 de milioane de dolari sunt aduși de cetățenii noștri pe căi neformale.

Asta înseamnă că lunar, la fiecare 100 de milioane de dolari transferate, vin încă 75 de milioane pe căi neformale.

Am avut ani când remitențele au fost mai mari chiar decât volumul exportului.

Cu alte cuvinte, am primit mai mulți bani sub formă de cadou de la rudele noastre de peste hotare decât am exportat noi”.

Expertul amintește că anume transferurile din diaspora au ajutat economia R. Moldova să reziste, în special, în situația de criză pandemică: „În trimestrul trei al anului 2020 (vezi date oficiale BNM), avem cel mai mare volum de remitențe trimestriale din ultimii șase ani.

Datorită acestui flux de bani, noi am avut o valută puternică și, drept rezultat, am avut o inflație foarte mică iar cetățenii noștri nu au simțit povara creșterii prețurilor în perioada de criză”.

Din spusele lui Veaceslav Ioniță, fără remitențe, populația R. Moldova ar deveni cu 30 la sută mai săracă.

„Activitatea economiei s-ar reduce drastic.

Bugetul de stat ar scădea cu cel puțin 30 la sută (cu aproximativ 20 de miliarde de lei), iar cel mai grav e că s-a deprecia valuta, ceea ce va conduce la o inflație galopantă, de 25-30% anual și sărăcirea populației, care ne-ar arunca cu 10-15 ani înapoi după nivelul de trai”- a conchis expertul.

FALS: „În această perioadă am deblocat piețele și din Est, și din Vest”

La briefingul din 3 noiembrie, Igor Dodon a accentuat că el are grijă de agricultori.

„În această perioadă noi am putut și am deblocat piețele și din Est, și din Vest. Și acest lucru este bine pentru agenții economici din R. Moldova”, a declarant el.

Stas Madan, expert economic la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, spune că afirmația lui Dodon privind deblocarea piețelor din Vest este surprinzătoare, având în vedere că o asemenea problemă nici nu a existat pe parcursul mandatului său.

Expertul atrage atenția că piețele din Vest au fost deblocate datorită semnării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, iar cota UE în exporturile moldovenești a crescut simțitor.

Prin intermediul diferitor proiecte de asistență, UE ajută constant țara noastră, inclusiv la creșterea capacităților producătorilor locali.

„În ce privește deblocarea piețelor din Est, în special a celei ruse, și aici este discutabil, dacă luăm în considerație faptul că ponderea exporturilor moldovenești în Rusia a scăzut de la 11,4% în 2016 la 9% în anul 2019.

De asemenea, scutirea de taxe vamale pe care a oferit-o Rusia pentru mai multe poziții de mărfuri moldovenești (taxe pe care tot Rusia le-a instituit în anul 2014, contrar angajamentelor sale internaționale), nu este una sustenabilă, ci mai degrabă condiționată politic, având în vedere că această decizia are termen de valabilitate și trebuie prelungită periodic de guvernul rus”, a conchis Stas Madan.