13 ianuarie, 21:50
1
652

Guvernul a elaborat Planul de Acțiuni R. Moldova - NATO 2022-2023

13 ianuarie, 21:50
1
652

Guvernul a elaborat Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2022-2023, document ce va fi înaintat spre aprobare la ședința executivului de săptămâna viitoare.

Guvernul a elaborat Planul de Acțiuni R. Moldova - NATO 2022-2023Foto: infocenter.md

În document se specifică faptul că Republica Moldova va dezvolta în continuare cooperarea cu NATO, principalul instrument în acest sens fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP), transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Totodată, cooperarea Republicii Moldova cu NATO este bazată pe respectul neutralităţii constituţionale a statului.

În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea IPAP, nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa Nord-Atlantică.

Autoritățile moldovenești își propun să implementeze IPAP pentru avansarea procesului de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare naţională în conformitate cu noile evoluţii şi cerinţe ale mediului actual de securitate, pentru dezvoltarea capacităților necesare de a face față noilor provocări, consolidarea securității cetățenilor Republicii Moldova și a statului.

O atenţie deosebită va fi acordată implementării deciziilor summiturilor Alianţei din Ţara Galilor şi Varşovia privind participarea Republicii Moldova la Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi la Platforma pentru Interoperabilitate (IP).

Republica Moldova va consolida securitatea națională inclusiv prin măsuri de sporire a profesionalismului și a expertizei oficialilor și experților din instituțiile de securitate și apărare. Pentru realizarea acestui obiectiv, un accent special este pus pe dezvoltarea cooperării cu NATO în cadrul Programului de dezvoltare profesională (PDP) și al Meniului de Cooperare cu Partenerii (PCM).

În Planul de Acțiuni se menționează că Republica Moldova pledează pentru reglementarea pașnică, durabilă și atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean în cadrul formatului de negocieri „5+2”, bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării, în frontierele sale recunoscute pe plan internațional, cu acordarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană.

Cu referire la aspectele politico-militare, Republica Moldova va promova în continuare obiectivul privind retragerea neîntârziată, ordonată şi completă a trupelor ruse, aflate ilegal pe teritoriul țării, precum şi oportunitatea transformării actualei operaţiuni de pacificare într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Menținerea stabilității în Zona de Securitate, democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene, precum și evacuarea/distrugerea stocurilor de muniții aflate în depozitul de la Cobasna vor fi asigurate într-o manieră transparentă, sub auspiciile OSCE și în cooperare cu partenerii externi relevanți.

OSCE rămâne un mediator-cheie în formatul de negocieri „5+2” în medierea dialogului și a acțiunilor conexe dintre Chișinău și Tiraspol.

Referitor la relațiile cu țările vecine, Republica Moldova dezvoltă o cooperare multilaterală cu România în baza valorilor europene comune și parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, autoritățile moldovenești dezvoltă relații speciale cu Ucraina.

Totodată, Republica Moldova va implementa în continuare obiectivele de reformare trasate de documentele strategice naţionale, elaborate cu sprijinul NATO pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova (DCB), dar şi cele care decurg din angajamentele asumate în cadrul diferitor programe, platforme, iniţiative şi proiecte de cooperare.

Republicii Moldova urmărește intensificarea dialogului politico-militar cu structurile şi cu instituţiile internaţionale în vederea consolidării cooperării cu partenerii externi și a valorificării oportunităților de sporire a participării Republicii Moldova la misiuni şi cooperaţii internaţionale sub egida ONU.

Autoritățile moldovenești vor promova subiectele vizând colaborarea Republica Moldova – NATO în sursele media naționale, evidențiind beneficiile pentru cetățenii RM. Scopul urmărit este de a spori nivelul de înţelegere şi susţinere a acestor subiecte de către cetăţeni şi societatea civilă și de a consolida reziliența publicului în fața dezinformării.

Autoritățile moldovenești sunt interesate să dezvolte cooperarea și schimbul de informații cu NATO în domenii precum sunt abordarea cuprinzătoare la nivel de Guvern a securității și apărării, avertizarea timpurie, implementarea bunelor practici și a lecțiilor însușite în materie de prevenire și reacţie în situaţiile de urgenţă civilă, participarea la consultări, instruiri și exerciții în domeniul gestionării situațiilor de criză. 

În document se specifică faptul că Republica Moldova va dezvolta în continuare cooperarea cu NATO, principalul instrument în acest sens fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP), transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Totodată, cooperarea Republicii Moldova cu NATO este bazată pe respectul neutralităţii constituţionale a statului.

În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea IPAP, nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa Nord-Atlantică.

Autoritățile moldovenești își propun să implementeze IPAP pentru avansarea procesului de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare naţională în conformitate cu noile evoluţii şi cerinţe ale mediului actual de securitate, pentru dezvoltarea capacităților necesare de a face față noilor provocări, consolidarea securității cetățenilor Republicii Moldova și a statului.

O atenţie deosebită va fi acordată implementării deciziilor summiturilor Alianţei din Ţara Galilor şi Varşovia privind participarea Republicii Moldova la Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi la Platforma pentru Interoperabilitate (IP).

Republica Moldova va consolida securitatea națională inclusiv prin măsuri de sporire a profesionalismului și a expertizei oficialilor și experților din instituțiile de securitate și apărare. Pentru realizarea acestui obiectiv, un accent special este pus pe dezvoltarea cooperării cu NATO în cadrul Programului de dezvoltare profesională (PDP) și al Meniului de Cooperare cu Partenerii (PCM).

În Planul de Acțiuni se menționează că Republica Moldova pledează pentru reglementarea pașnică, durabilă și atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean în cadrul formatului de negocieri „5+2”, bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării, în frontierele sale recunoscute pe plan internațional, cu acordarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană.

Cu referire la aspectele politico-militare, Republica Moldova va promova în continuare obiectivul privind retragerea neîntârziată, ordonată şi completă a trupelor ruse, aflate ilegal pe teritoriul țării, precum şi oportunitatea transformării actualei operaţiuni de pacificare într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Menținerea stabilității în Zona de Securitate, democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene, precum și evacuarea/distrugerea stocurilor de muniții aflate în depozitul de la Cobasna vor fi asigurate într-o manieră transparentă, sub auspiciile OSCE și în cooperare cu partenerii externi relevanți.

OSCE rămâne un mediator-cheie în formatul de negocieri „5+2” în medierea dialogului și a acțiunilor conexe dintre Chișinău și Tiraspol.

Referitor la relațiile cu țările vecine, Republica Moldova dezvoltă o cooperare multilaterală cu România în baza valorilor europene comune și parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De asemenea, autoritățile moldovenești dezvoltă relații speciale cu Ucraina.

Totodată, Republica Moldova va implementa în continuare obiectivele de reformare trasate de documentele strategice naţionale, elaborate cu sprijinul NATO pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova (DCB), dar şi cele care decurg din angajamentele asumate în cadrul diferitor programe, platforme, iniţiative şi proiecte de cooperare.

Republicii Moldova urmărește intensificarea dialogului politico-militar cu structurile şi cu instituţiile internaţionale în vederea consolidării cooperării cu partenerii externi și a valorificării oportunităților de sporire a participării Republicii Moldova la misiuni şi cooperaţii internaţionale sub egida ONU.

Autoritățile moldovenești vor promova subiectele vizând colaborarea Republica Moldova – NATO în sursele media naționale, evidențiind beneficiile pentru cetățenii RM. Scopul urmărit este de a spori nivelul de înţelegere şi susţinere a acestor subiecte de către cetăţeni şi societatea civilă și de a consolida reziliența publicului în fața dezinformării.

Autoritățile moldovenești sunt interesate să dezvolte cooperarea și schimbul de informații cu NATO în domenii precum sunt abordarea cuprinzătoare la nivel de Guvern a securității și apărării, avertizarea timpurie, implementarea bunelor practici și a lecțiilor însușite în materie de prevenire și reacţie în situaţiile de urgenţă civilă, participarea la consultări, instruiri și exerciții în domeniul gestionării situațiilor de criză. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 21:29
22
1 891

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, Ucraina și Georgia

26 ianuarie, 21:29
22
1 891

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din R. Moldova, Ucraina și Georgia.

NATO cere Rusiei să-și retragă trupele din Moldova, Ucraina și GeorgiaFoto: captură video

NATO cere repetat Rusiei să retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia. Solicitarea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui briefing de presă, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

„Rusia trebuie să se abțină de la acțiuni agresive și manifestări de ostilitate. Ea ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt staționate fără acordul acestor țări. 

Toate țările ar trebui să interacționeze constructiv, inclusiv în cadrul Formatului Normandia.”, a relatat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a relatat că NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că propunerile NATO nu intră în contradicţie cu cele ale SUA. 

NATO cere repetat Rusiei să retragă trupele militare din Moldova, Ucraina și Georgia. Solicitarea a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui briefing de presă, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

„Rusia trebuie să se abțină de la acțiuni agresive și manifestări de ostilitate. Ea ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt staționate fără acordul acestor țări. 

Toate țările ar trebui să interacționeze constructiv, inclusiv în cadrul Formatului Normandia.”, a relatat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Totodată, Stoltenberg a relatat că NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că propunerile NATO nu intră în contradicţie cu cele ale SUA. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 20:37
4
308

Vicepremierul pentru Reintegrare, întrevedere cu negociatorul Tiraspolului

26 ianuarie, 20:37
4
308

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, va avea joi o întrevedere cu negociatorul din partea Tiraspolului, în contextul exercițiilor militare cu participarea grupului operativ al trupelor rusești care au loc în regiunea transnistreană.

Vicepremierul pentru Reintegrare, întrevedere cu negociatorul TiraspoluluiFoto: ipn.md

Informația a fost comunicată de premierul Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit premierului, Moldova pledează pentru reluarea activității grupurilor de lucru care nu s-au întâlnit de ceva timp și pentru rezolvarea problemelor tehnice care apar.

„Evident că suntem îngrijorați de situația în regiune. În același timp, chemăm din nou la maturitate, înțelegere și înțelepciune și pledăm pentru pace și stabilitate în regiunea noastră”.

Cât privește situația tensionată de la granița ruso-ucraineană, Natalia Gavrilița speră că toate părțile se vor comporta așa încât să avem o regiune stabilă și liniștită.

Și vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a remarcat că Republica Moldova pledează pentru continuarea dialogului cu autoritățile din stânga Nistrului.

În același timp, prezența GOTR pe teritoriul Republicii Moldova contravine obligațiilor internaționale ale Federației Ruse, legislației internaționale.

Atât prezența per ansamblu, cât și aceste exerciții militare care au loc contravin legislației, nu sunt acțiuni care ajută la calmarea situației regionale și, în acest sens, sunt contraproductive.

Acesta a mai spus că orice interacțiune între state, inclusiv între Rusia și Ucraina, speră că se va face prin metode pașnice, conform legislației internaționale.

Republica Moldova consideră că orice stat are dreptul de a decide ce soluții să folosească pentru asigurarea propriei securități.

„Evident ne îngrijorează aceste evoluții și pe partea noastră ca stat, ca instituții de stat, ca Guvern, suntem pregătiți de a reacționa prompt și în interesul național la orice evoluție din regiune.

Evident, noi nu putem prezice cum vor fi aceste evoluții în regiune, dar noi, ca Guvern, suntem gata de orice scenarii și prin acțiunile noastre vom apăra interesul național al Republicii Moldova și securitatea cetățenilor noștri”, a declarat Nicu Popescu.

Speranța Moldovei este că discuțiile dintre Federația Rusă și SUA, NATO, OSCE vor duce la o calmare a situației regionale.

Informația a fost comunicată de premierul Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit premierului, Moldova pledează pentru reluarea activității grupurilor de lucru care nu s-au întâlnit de ceva timp și pentru rezolvarea problemelor tehnice care apar.

„Evident că suntem îngrijorați de situația în regiune. În același timp, chemăm din nou la maturitate, înțelegere și înțelepciune și pledăm pentru pace și stabilitate în regiunea noastră”.

Cât privește situația tensionată de la granița ruso-ucraineană, Natalia Gavrilița speră că toate părțile se vor comporta așa încât să avem o regiune stabilă și liniștită.

Și vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a remarcat că Republica Moldova pledează pentru continuarea dialogului cu autoritățile din stânga Nistrului.

În același timp, prezența GOTR pe teritoriul Republicii Moldova contravine obligațiilor internaționale ale Federației Ruse, legislației internaționale.

Atât prezența per ansamblu, cât și aceste exerciții militare care au loc contravin legislației, nu sunt acțiuni care ajută la calmarea situației regionale și, în acest sens, sunt contraproductive.

Acesta a mai spus că orice interacțiune între state, inclusiv între Rusia și Ucraina, speră că se va face prin metode pașnice, conform legislației internaționale.

Republica Moldova consideră că orice stat are dreptul de a decide ce soluții să folosească pentru asigurarea propriei securități.

„Evident ne îngrijorează aceste evoluții și pe partea noastră ca stat, ca instituții de stat, ca Guvern, suntem pregătiți de a reacționa prompt și în interesul național la orice evoluție din regiune.

Evident, noi nu putem prezice cum vor fi aceste evoluții în regiune, dar noi, ca Guvern, suntem gata de orice scenarii și prin acțiunile noastre vom apăra interesul național al Republicii Moldova și securitatea cetățenilor noștri”, a declarat Nicu Popescu.

Speranța Moldovei este că discuțiile dintre Federația Rusă și SUA, NATO, OSCE vor duce la o calmare a situației regionale.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 18:33
0
195

Președinta Maia Sandu a discutat cu ambasadorul Slovaciei, Dusan Dacho

26 ianuarie, 18:33
0
195

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit astăzi, 26 ianuarie, cu ambasadorul Republicii Slovace în țara noastră, Dusan Dacho, cu prilejul încheierii mandatului acestuia la Chișinău.

Președinta Maia Sandu a discutat cu ambasadorul Slovaciei, Dusan DachoFoto: presedinte.md

Șefa statului și-a exprimat aprecierea pentru activitatea ES Dusan Dacho în calitate de șef al misiunii diplomatice slovace în Republica Moldova, transmite Știri.md.

„Am mulțumit pentru sprijinul oferit țării noastre de Bratislava în plan politic și prin intermediul asistenței pentru dezvoltare, precum și pentru ajutorul de care am beneficiat în combaterea crizei pandemice”, a spus Maia Sandu.

În context, șefa statului a subliniat că Slovacia rămâne un partener important pentru Republica Moldova, cu care țara noastră dorește să-și consolideze relațiile bilaterale în beneficiul cetățenilor din ambele state.

Șefa statului și-a exprimat aprecierea pentru activitatea ES Dusan Dacho în calitate de șef al misiunii diplomatice slovace în Republica Moldova, transmite Știri.md.

„Am mulțumit pentru sprijinul oferit țării noastre de Bratislava în plan politic și prin intermediul asistenței pentru dezvoltare, precum și pentru ajutorul de care am beneficiat în combaterea crizei pandemice”, a spus Maia Sandu.

În context, șefa statului a subliniat că Slovacia rămâne un partener important pentru Republica Moldova, cu care țara noastră dorește să-și consolideze relațiile bilaterale în beneficiul cetățenilor din ambele state.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 18:19
0
1 120

Șeful SIS: Chișinău se pregătește pentru un val de refugiați din Ucraina

26 ianuarie, 18:19
0
1 120

Moldova ia în considerare noile provocări de securitate din regiune, va asista partenerii strategici în caz de conflict şi se pregăteşte pentru un val de refugiaţi.

Șeful SIS: Chișinău se pregătește pentru un val de refugiați din UcrainaFoto: ziarulnational.md

Potrivit Infotag, acest lucru a fost declarat de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, într-un interviu acordat portalului ucrainean Glavkom, transmite Știri.md.

Potrivit acestuia, la ultima şedinţă a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, s-a menţionat că, în condiţii de tensiune în regiune (concentrare mare de trupe rusești în apropierea graniţei cu Ucraina), "este necesar să se coopereze şi să existe o interacţiune mai strânsă cu Ucraina, inclusiv ţinându-se cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul unei escaladări a conflictului".

"În primul rând, fluxurile migraţionale şi de refugiaţi sunt posibile, precum şi necesitatea de a acorda asistenţă partenerilor strategici", a spus Esaulenco.

El a menţionat că "anumite elemente suspecte în opinia Serviciului se află în vizorul structurilor sale de contrainformaţii, s-a stabilit un bun schimb de informaţii cu Procuratura şi alţi colegi, fiind în curs de desfăşurare acţiuni de anchetă pentru documentarea acestor elemente".

Evaluând scenariile de operaţiuni militare care implică înaintarea trupelor rusești prin sudul Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei, Esaulenco a spus că "vecinii noştri estici nu trebuie subestimaţi".

"Aş dori să cred că diplomaţia va câştiga, dar trebuie să fim pregătiţi pentru dezvoltarea oricărui scenariu. Pentru a ne pregăti pentru aceasta, există o comunicare eficientă cu departamentele relevante", a spus Esaulenco.

Potrivit Infotag, acest lucru a fost declarat de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, într-un interviu acordat portalului ucrainean Glavkom, transmite Știri.md.

Potrivit acestuia, la ultima şedinţă a Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, s-a menţionat că, în condiţii de tensiune în regiune (concentrare mare de trupe rusești în apropierea graniţei cu Ucraina), "este necesar să se coopereze şi să existe o interacţiune mai strânsă cu Ucraina, inclusiv ţinându-se cont de posibilele riscuri asimetrice în cazul unei escaladări a conflictului".

"În primul rând, fluxurile migraţionale şi de refugiaţi sunt posibile, precum şi necesitatea de a acorda asistenţă partenerilor strategici", a spus Esaulenco.

El a menţionat că "anumite elemente suspecte în opinia Serviciului se află în vizorul structurilor sale de contrainformaţii, s-a stabilit un bun schimb de informaţii cu Procuratura şi alţi colegi, fiind în curs de desfăşurare acţiuni de anchetă pentru documentarea acestor elemente".

Evaluând scenariile de operaţiuni militare care implică înaintarea trupelor rusești prin sudul Ucrainei până în regiunea transnistreană a Moldovei, Esaulenco a spus că "vecinii noştri estici nu trebuie subestimaţi".

"Aş dori să cred că diplomaţia va câştiga, dar trebuie să fim pregătiţi pentru dezvoltarea oricărui scenariu. Pentru a ne pregăti pentru aceasta, există o comunicare eficientă cu departamentele relevante", a spus Esaulenco.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 17:42
2
276

Ambasadoarea Germaniei, decorată de Maia Sandu cu Ordinul de Onoare

26 ianuarie, 17:42
2
276

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut în această după-amiază o întrevedere cu ES Angela Ganninger, ambasadoarea Republicii Federale Germania, care își încheie mandatul la noi în țară.

Ambasadoarea Germaniei, decorată de Maia Sandu cu Ordinul de OnoareFoto: presedinte.md

Șefa statului i-a mulțumit pentru solidaritatea constantă manifestată de Germania față de Republica Moldova, în plan politic și economic, precum și prin sprijinirea a diverse proiecte de dezvoltare a țării, în beneficiul cetățenilor, transmite Știri.md.

„Germania este unul dintre susținătorii noștri fideli și suntem recunoscători pentru această prietenie”, a spus Maia Sandu.

Pe final de întrevedere, președinta Maia Sandu i-a conferit ambasadoarei Angela Ganninger „Ordinul de Onoare”, în semn de apreciere pentru contribuția adusă la consolidarea relațiilor bilaterale moldo-germane, pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova și a modernizării țării noastre, precum și pentru ajutorul generos acordat de autoritățile germane în lupta cu pandemia de COVID-19.

Șefa statului i-a mulțumit pentru solidaritatea constantă manifestată de Germania față de Republica Moldova, în plan politic și economic, precum și prin sprijinirea a diverse proiecte de dezvoltare a țării, în beneficiul cetățenilor, transmite Știri.md.

„Germania este unul dintre susținătorii noștri fideli și suntem recunoscători pentru această prietenie”, a spus Maia Sandu.

Pe final de întrevedere, președinta Maia Sandu i-a conferit ambasadoarei Angela Ganninger „Ordinul de Onoare”, în semn de apreciere pentru contribuția adusă la consolidarea relațiilor bilaterale moldo-germane, pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova și a modernizării țării noastre, precum și pentru ajutorul generos acordat de autoritățile germane în lupta cu pandemia de COVID-19.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 17:35
25
3 191

Krasnoselski: Orice colaborare a Moldovei cu NATO va duce la escaladare

26 ianuarie, 17:35
25
3 191

„Forțele speciale din Republica Moldova sunt cele care au declanșat războiul pe Nistru”.

Krasnoselski: Orice colaborare a Moldovei cu NATO va duce la escaladareFoto: deschide.md

„Declararea de către Legislativul de la Chișinău a anului 2022 drept an al Recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței, reprezintă o confirmare a faptului că în Republica Moldova încă sunt vii revanșismul și dorința de a ucide. Totodată, statutul de neutralitate al Republicii Moldova este un mit, în timp ce colaborarea RM-NATO ar duce la escaladarea situației.”

Declarațiile aparțin liderului separatiștilor de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit căruia, așa-zisa „Republica Moldovenească Nistreană” este capabilă să se opună unei eventuale ofensive, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Mai jos, vă prezentăm câteva dintre falsurile lansate de Krasnoselski în cadrul unui interviu pentru presa locală:

Rusia nu-i de vină. Războiul pe Nistru l-a început Moldova

În cadrul interviului, Krasnoselski a declarat că, în noaptea spre 2 martie, Detașamentul Poliției cu Destinație Specială al MAI RM a atacat blocul de locuit din satul Cocieri, unde trăiau ofițerii fostei Armate a 14-a a URSS împreună cu familii.

Cei din urmă nu au răspuns la „actul de agresiune”, iar în apărarea femeilor și copiilor militarilor ruși au venit Gărzile și miliția transnistreană. Ulterior, spune liderul separatiștilor, a urmat atacul asupra orașului Dubăsari.

„Transnistria se apăra cum putea... În iunie 1992, Parlamentul Moldovei a adoptat o decizie privind soluționarea pașnică a problemei transnistrene, însă peste câteva zile, la data de 19 iunie, o coloană de blindate a intrat în Bender (Tighina). 

Acestea erau formațiuni militare care se îndreptau spre satul Varnița... Astfel de acțiuni nu puteau fi realizate neavând o pregătire. Aceasta durează 2-3 luni. Presupun că încă în martie 1992 a început această pregătire, după atacurile de la Dubăsari... Forțele armate ale Moldovei au atacat un oraș civil”, a declarat Krasnoselski.

Acesta a mai precizat că doar după sosirea generalului rus Alexandr Lebedi, Armata a 14-a a URSS (care a devenit deja parte componentă a forțelor armate ale Federației Ruse) „a aplicat o anumită forță, a oprit agresorul și a oprit războiul”.

„Dar aceasta nu este o agresiune a Federației Ruse. Aceasta reprezintă o apărare împotriva unui atac asupra unui oraș civil, asupra Transnistriei civile. Este o menținere a păcii”, a adăugat el.

Krasnoselski a vorbit și despre multiplele „crime de război” din partea combatanților moldoveni care nici după 30 de ani nu au fost trași la răspundere, ba mai mult, sunt numiți eroi.

„Anul acesta este declarat în Moldova „Anul combatantului”, ceea ce este o confirmare a faptului că acolo este încă viu revanșismul, dorința de a ucide și, probabil, de a se hrăni cu naționalismul și fascismul”, a mai spus el.

Provocările din Zona de Securitate, răpirea persoanelor și focuri de armă împotriva trupelor de grăniceri

Krasnoselski s-a referit și la faptul că, în ultima perioadă, situația în Zona de Securitate s-a tensionat, iar cei vinovați ar fi reprezentanții Chișinăului.

„Cineva stă în spatele acestor acțiuni, unii curatori împing spre provocări... Nu vreau să ameninț pe nimeni. Cu siguranță ne vom proteja, nici măcar să nu vă îndoiți. Nu-i nevoie de provocări, trăiți în pace. Construiți. Aveți mult de lucru în Moldova... Nu vă ocupați cu provocări, pentru că se va termina prost”, a spus liderul separatiștilor.

Neutralitatea Republicii Moldova – un mit, iar colaborarea cu NATO duce la escaladarea situației

„Statutul de neutralitate a Moldovei, prescris în Constituție, este, de fapt, un mit. Și situația pe care o vedem azi este o dovadă în acest sens. Mai mult, Curtea Constituțională poate interpreta statutul de neutralitate după bunul plac. Apropo, ea o interpretează în așa fel, încât Moldova nu poate participa în niciun conflict extern.

Dar dacă este vorba despre propriul teritoriu – și ce dacă se deschid niște centre NATO, au loc exerciții comune RM-NATO, sunt create batalioane comune – este ceva normal, înțelegeți? Acest lucru nu va duce la nimic bun – este o escaladare în esența sa...

Sunt împotriva oricărei militarizări și escaladări. Consider că pacificatorii sunt un garant al păcii și stabilității pe acest pământ. Ar trebui să fim recunoscători, așa cum ar trebui să fie recunoscători și locuitorii Moldovei”, a spus Krasnoselski.

Activitatea întreprinderilor din regiunea transnistreană, perturbată de măsuri de blocaj din partea Moldovei

„Moldova face tot posibilul pentru ca să ne fie rău. Moldova este cea care ne-a organizat un blocaj bancar. Moldova interzice convertirea valutei și alte operațiuni bancare.

Moldova a făcut lobby prin UE pentru a interzice importul deșeurilor feroase în Transnistria. Sunt acțiunile dumneavoastră, stimați domni, îndreptate împotriva poporului transnistrean... Ceea ce faceți acum se numesc acțiuni de blocaj”, a mai spus el.

„Declararea de către Legislativul de la Chișinău a anului 2022 drept an al Recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței, reprezintă o confirmare a faptului că în Republica Moldova încă sunt vii revanșismul și dorința de a ucide. Totodată, statutul de neutralitate al Republicii Moldova este un mit, în timp ce colaborarea RM-NATO ar duce la escaladarea situației.”

Declarațiile aparțin liderului separatiștilor de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit căruia, așa-zisa „Republica Moldovenească Nistreană” este capabilă să se opună unei eventuale ofensive, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Mai jos, vă prezentăm câteva dintre falsurile lansate de Krasnoselski în cadrul unui interviu pentru presa locală:

Rusia nu-i de vină. Războiul pe Nistru l-a început Moldova

În cadrul interviului, Krasnoselski a declarat că, în noaptea spre 2 martie, Detașamentul Poliției cu Destinație Specială al MAI RM a atacat blocul de locuit din satul Cocieri, unde trăiau ofițerii fostei Armate a 14-a a URSS împreună cu familii.

Cei din urmă nu au răspuns la „actul de agresiune”, iar în apărarea femeilor și copiilor militarilor ruși au venit Gărzile și miliția transnistreană. Ulterior, spune liderul separatiștilor, a urmat atacul asupra orașului Dubăsari.

„Transnistria se apăra cum putea... În iunie 1992, Parlamentul Moldovei a adoptat o decizie privind soluționarea pașnică a problemei transnistrene, însă peste câteva zile, la data de 19 iunie, o coloană de blindate a intrat în Bender (Tighina). 

Acestea erau formațiuni militare care se îndreptau spre satul Varnița... Astfel de acțiuni nu puteau fi realizate neavând o pregătire. Aceasta durează 2-3 luni. Presupun că încă în martie 1992 a început această pregătire, după atacurile de la Dubăsari... Forțele armate ale Moldovei au atacat un oraș civil”, a declarat Krasnoselski.

Acesta a mai precizat că doar după sosirea generalului rus Alexandr Lebedi, Armata a 14-a a URSS (care a devenit deja parte componentă a forțelor armate ale Federației Ruse) „a aplicat o anumită forță, a oprit agresorul și a oprit războiul”.

„Dar aceasta nu este o agresiune a Federației Ruse. Aceasta reprezintă o apărare împotriva unui atac asupra unui oraș civil, asupra Transnistriei civile. Este o menținere a păcii”, a adăugat el.

Krasnoselski a vorbit și despre multiplele „crime de război” din partea combatanților moldoveni care nici după 30 de ani nu au fost trași la răspundere, ba mai mult, sunt numiți eroi.

„Anul acesta este declarat în Moldova „Anul combatantului”, ceea ce este o confirmare a faptului că acolo este încă viu revanșismul, dorința de a ucide și, probabil, de a se hrăni cu naționalismul și fascismul”, a mai spus el.

Provocările din Zona de Securitate, răpirea persoanelor și focuri de armă împotriva trupelor de grăniceri

Krasnoselski s-a referit și la faptul că, în ultima perioadă, situația în Zona de Securitate s-a tensionat, iar cei vinovați ar fi reprezentanții Chișinăului.

„Cineva stă în spatele acestor acțiuni, unii curatori împing spre provocări... Nu vreau să ameninț pe nimeni. Cu siguranță ne vom proteja, nici măcar să nu vă îndoiți. Nu-i nevoie de provocări, trăiți în pace. Construiți. Aveți mult de lucru în Moldova... Nu vă ocupați cu provocări, pentru că se va termina prost”, a spus liderul separatiștilor.

Neutralitatea Republicii Moldova – un mit, iar colaborarea cu NATO duce la escaladarea situației

„Statutul de neutralitate a Moldovei, prescris în Constituție, este, de fapt, un mit. Și situația pe care o vedem azi este o dovadă în acest sens. Mai mult, Curtea Constituțională poate interpreta statutul de neutralitate după bunul plac. Apropo, ea o interpretează în așa fel, încât Moldova nu poate participa în niciun conflict extern.

Dar dacă este vorba despre propriul teritoriu – și ce dacă se deschid niște centre NATO, au loc exerciții comune RM-NATO, sunt create batalioane comune – este ceva normal, înțelegeți? Acest lucru nu va duce la nimic bun – este o escaladare în esența sa...

Sunt împotriva oricărei militarizări și escaladări. Consider că pacificatorii sunt un garant al păcii și stabilității pe acest pământ. Ar trebui să fim recunoscători, așa cum ar trebui să fie recunoscători și locuitorii Moldovei”, a spus Krasnoselski.

Activitatea întreprinderilor din regiunea transnistreană, perturbată de măsuri de blocaj din partea Moldovei

„Moldova face tot posibilul pentru ca să ne fie rău. Moldova este cea care ne-a organizat un blocaj bancar. Moldova interzice convertirea valutei și alte operațiuni bancare.

Moldova a făcut lobby prin UE pentru a interzice importul deșeurilor feroase în Transnistria. Sunt acțiunile dumneavoastră, stimați domni, îndreptate împotriva poporului transnistrean... Ceea ce faceți acum se numesc acțiuni de blocaj”, a mai spus el.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:53
15
463

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea României

26 ianuarie, 15:53
15
463

Executivul a dispus inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România.

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea RomânieiFoto: crpe.ro

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:23
2
1 022

Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

26 ianuarie, 15:23
2
1 022

Secretariatul Comunităţii Energetice a înfiinţat un Centru pentru accelerarea eliminării sărăciei energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energetice (inclusiv Georgia, Moldova şi Ucraina).

Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energeticăFoto: agora.md

Potrivit Infotag, Centrul va colecta date şi informaţii privind cauzele şi consecinţele sărăciei energetice în cazul părţilor contractante şi va contribui la elaborarea de politici şi măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei energetice în conformitate cu acquis-ul comunitar, transmite Știri.md.

"Abordarea sărăciei energetice este o parte importantă a unui proces de tranziţie energetică corect şi incluziv. Părţile noastre contractante au cel mai înalt nivel de sărăcie energetică din toată Europa, iar pandemia de COVID-19 şi creşterea rapidă a preţurilor la energie au complicat şi mai mult situaţia", a declarat iniţiatorul proiectului, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Artur Lorkowski.

Republica Moldova este săracă în resurse energetice şi trebuie să importe aproximativ 75% din energia electrică şi 100% din gazele naturale consumate.

Potrivit Infotag, Centrul va colecta date şi informaţii privind cauzele şi consecinţele sărăciei energetice în cazul părţilor contractante şi va contribui la elaborarea de politici şi măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei energetice în conformitate cu acquis-ul comunitar, transmite Știri.md.

"Abordarea sărăciei energetice este o parte importantă a unui proces de tranziţie energetică corect şi incluziv. Părţile noastre contractante au cel mai înalt nivel de sărăcie energetică din toată Europa, iar pandemia de COVID-19 şi creşterea rapidă a preţurilor la energie au complicat şi mai mult situaţia", a declarat iniţiatorul proiectului, directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Artur Lorkowski.

Republica Moldova este săracă în resurse energetice şi trebuie să importe aproximativ 75% din energia electrică şi 100% din gazele naturale consumate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:19
3
216

Transferurile de bani în R. Moldova au crescut cu 8,4% în 2021

26 ianuarie, 15:19
3
216

În 2021, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a depăşit 1,611 miliarde de dolari, fiind în creştere cu 8,4% faţă de anul anterior.

Transferurile de bani în R. Moldova au crescut cu 8,4% în 2021Foto: știri.md

Potrivit Infotag, datele Băncii Naţionale (BNM) arată că, în decembrie 2021, către Moldova au fost transferaţi 137,38 milioane de dolari, faţă de 147,84 milioane de dolari în decembrie 2020, transmite Știri.md.

Structura transferurilor din decembrie a fost dominată de moneda euro - 64,7% din total (+0,2 puncte procentuale) şi dolarul SUA - 33,4% (+0,2 puncte procentuale). Ponderea transferurilor în ruble ruseşti, dimpotrivă, a scăzut cu încă 0,4 puncte procentuale, însumând 1,9% din totalul remitenţelor (-0,4 puncte procentuale).

În total, conform datelor neoficiale, aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în străinătate. Remitenţele de la migranţi în diverşi ani s-au ridicat de la 15% până la 30% din PIB.

În 2020, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a fost de 1,486 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 21,6% mai mult decât în 2019.

Recordul absolut al volumului transferurilor de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin băncile comerciale a fost înregistrat în 2008 - peste 1,660 miliarde de dolari.

Potrivit Infotag, datele Băncii Naţionale (BNM) arată că, în decembrie 2021, către Moldova au fost transferaţi 137,38 milioane de dolari, faţă de 147,84 milioane de dolari în decembrie 2020, transmite Știri.md.

Structura transferurilor din decembrie a fost dominată de moneda euro - 64,7% din total (+0,2 puncte procentuale) şi dolarul SUA - 33,4% (+0,2 puncte procentuale). Ponderea transferurilor în ruble ruseşti, dimpotrivă, a scăzut cu încă 0,4 puncte procentuale, însumând 1,9% din totalul remitenţelor (-0,4 puncte procentuale).

În total, conform datelor neoficiale, aproximativ 1 milion de cetăţeni ai Republicii Moldova lucrează în străinătate. Remitenţele de la migranţi în diverşi ani s-au ridicat de la 15% până la 30% din PIB.

În 2020, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice a fost de 1,486 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 21,6% mai mult decât în 2019.

Recordul absolut al volumului transferurilor de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin băncile comerciale a fost înregistrat în 2008 - peste 1,660 miliarde de dolari.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 15:06
0
118

Republica Moldova și-a prezentat prioritățile Președinției la OCEMN

26 ianuarie, 15:06
0
118

Moldova a organizat primul eveniment oficial în cadrul Preşedinţiei la Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN).

Republica Moldova și-a prezentat prioritățile Președinției la OCEMNFoto: știri.md

După cum a comunicat pentru Infotag Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), şedinţa de coordonare a Comitetului înalţilor funcţionari al OCEMN a avut loc marţi, în formatul unei videoconferinţe, transmite Știri.md.

Secretarul de stat în MAEIE, Vladimir Cuc, a prezentat priorităţile Republicii Moldova pentru perioada exercitării mandatului Preşedinţiei în exerciţiu (ianuarie - iunie 2022), care acoperă cele mai importante domenii de cooperare.

"Principalele priorităţi sectoriale pentru Preşedinţie vor fi mediul şi economia albastră, comerţul, transportul şi conectivitatea, precum şi cultura şi turismul. Va fi încurajată implementarea proiectelor concrete în aceste domenii", a asigurat el.

În ajunul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, Moldova va continua eforturile preşedinţiilor anterioare pentru a dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă între cele 13 state membre OCEMN. Ea intenţionează, de asemenea, să contribuie la intensificarea cooperării dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.

După cum a comunicat pentru Infotag Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), şedinţa de coordonare a Comitetului înalţilor funcţionari al OCEMN a avut loc marţi, în formatul unei videoconferinţe, transmite Știri.md.

Secretarul de stat în MAEIE, Vladimir Cuc, a prezentat priorităţile Republicii Moldova pentru perioada exercitării mandatului Preşedinţiei în exerciţiu (ianuarie - iunie 2022), care acoperă cele mai importante domenii de cooperare.

"Principalele priorităţi sectoriale pentru Preşedinţie vor fi mediul şi economia albastră, comerţul, transportul şi conectivitatea, precum şi cultura şi turismul. Va fi încurajată implementarea proiectelor concrete în aceste domenii", a asigurat el.

În ajunul împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea organizaţiei, Moldova va continua eforturile preşedinţiilor anterioare pentru a dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă între cele 13 state membre OCEMN. Ea intenţionează, de asemenea, să contribuie la intensificarea cooperării dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...