Într-un interviu pentru presa din România, politicianul a declarat că aceste „lucruri s-au terminat”, „apetitul se topește încet-încet” și, respectiv, Transnistria va reprezenta mai puțin o problemă în calea spre aderarea Republicii Moldova la UE, inclusiv din acest motiv, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Începând cu 2019, lucrurile acestea s-au terminat. Apetitul pentru această zonă se topește încet-încet. 70 de procente din tot ce produce industria de acolo sunt exportate pe piețele UE.

Dependența de UE, de piețele occidentale este enormă. După 24 februarie, conexiunile tradiționale cu Federația Rusă s-au întrerupt. Există și acest șoc pe care îl are și îl trăiește populația de acolo, cetățenii noștri de acolo, pericolul de escaladare.

Lumea la nivel societal nu-și dorește escaladarea. În primele zile ale războiului, noi observam chiar un val de tineri care treceau pe malul drept, de frica de a nu fi cumva înrolați sau implicați în acțiunile militare ale separatiștilor. Soluționarea diferendului transnistrean și integrarea europeană sunt două vehicule diferite.

Noi nu o să condiționăm în parcursul nostru și nu o să legăm integrarea noastră europeană de soluționarea conflictului transnistrean. El nu se soluționează repede.

Vocile care spun că acum este momentul și că, cât ai pocni din degete, îl soluționezi… soluționarea rapidă – asta înseamnă război. Noi nu ne dorim război, noi am reușit până acum să păstrăm calmul și stabilitatea, o să facem tot posibilul să le păstrăm în continuare”, a explicat Igor Grosu.

Întrebat de pașii concreți pentru rezolvarea conflictului transnistrean în noul context, deputatul PAS a recunoscut că „acum e situația în care, într-adevăr, după 24 februarie este prima dată în istoria Republici Moldova de la independență când noi pe bune cunoaștem ce se importă pe malul stâng al Republicii Moldova, respectiv în regiunea separatistă, pentru că toate importurile se fac pe frontiera vestică, cu România”.

„Până acum un an, aveți dreptate, contrabanda pe hotarul cu Ucraina, să o spunem așa cum este, infrastructura portuară de la Marea Neagră, un hub logistic important, permiteau inclusiv contrabanda cu diferite bunuri, țigări etc. prin teritoriul Transnistriei, care de acolo treceau linia administrativă, treceau Nistrul, penetrau pe teritoriul Republicii Moldova fără taxe, iar unele flageluri, cum ar fi contrabanda cu țigări, aveau direcția România și mai departe prin România toată Europa.

Acum, datele problemei s-au schimbat, noi controlăm 100% tot ce se importă pe malul stâng.

Atitudinea colegilor de la Kiev s-a schimbat radical, bineînțeles, în condițiile actuale, noi suntem în contact permanent și atunci când este vorba de segmentul necontrolat de serviciile de Poliție de Frontieră ale Republicii Moldova, dar și pe segmentul pe care îl controlăm împreună cu cel ucrainean.

Eu cred că după această conflagrație lucrurile s-au schimbat radical, beneficiem de asistența Frontex și aici un mare respect pentru colegii din România care au fost mobilizați printre primii, prima misiune - 70 de ofițeri - a fost din România, care a fost prezentă anume pe hotarul de est al Republicii Moldova cu Ucraina.

Eu văd perspective bune plus că, bineînțeles, acum și noi, și UE, și România ne uităm foarte atent la hotarul de est, în virtutea circumstanțelor că ar putea crește pericolul obiectiv ca unele elemente certate cu legea să se folosească de această tragedie și să încerce să tranziteze bunuri, persoane și așa mai departe.

Noi avem misiuni comune, este Frontex prezent, suntem în contact permanent cu colegii din Ucraina”.