Totodată, Georgia va fi tratată separat în acest proces, a menționat Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, la dezbaterea publică cu genericul „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„Dacă vorbim de birocrație, proceduri, reguli, atestate în accederea altor state la statutul de candidat, și Ucraina, și Moldova, și Georgia sunt restanțiere.

Totodată, din punct de vedere economic, Georgia arată, probabil, cel mai bine, în urma pachetului de reforme implementat de Mihail Saakașvili.

Ca putere economică și ca procese, pe locul doi ar fi Ucraina, și Republica Moldova ar fi rivală la capitolul eficiență, modul de administrare publică cu Ucraina, numai că resursele Ucrainei și populația Ucrainei sunt incomparabile cu ceea ce este Republica Moldova. Când vorbim de Ucraina, vorbim de 40 de milioane de oameni, când vorbim de Republica Moldova, vorbim de 2,7 milioane de oameni”, a specificat Ștefan Gligor.

Liderul Partidului Schimbării a adăugat că, din punct de vedere al sarcinii financiare, pentru Uniunea Europeană, să accepte statutul de candidat al Ucrainei, care suferă din cauza agresiunii militare a Rusiei, și să nu accepte Republica Moldova, este lipsit de logică.

„Pentru că Republica Moldova este infimă, în comparație cu Ucraina, ca volum de investiții ulterioare și procese. Georgia ar putea fi tratată mai separat, că Georgia totuși este geografic în altă locație, există acel regim politic față de care există mari semne de întrebare din punct de vedere al democrației funcționale, respectării drepturilor omului și al persecutării lui Mihail Saakașvili, care a fost și este un simbol al reformei în Georgia și al integrării europene, ar putea să existe anumite rezerve față de Georgia în acest context.

Între toate aceste trei țări - Ucraina, Moldova și Georgia - există similitudini și există o unitate în sensul percepției situației geopolitice regionale. Și pentru toate aceste trei state este caracteristic faptul că suferă de o agresiune militară a Federației Ruse împotriva lor”, a subliniat Ștefan Gligor.

Totodată, președintele Partidului Schimbării a menționat că atât Ucraina, cât și Republica Moldova au avocați importanți care deja sunt membri cu acte în regulă ai Uniunii Europene.

„Și sper foarte mult ca acești avocați, precum este Polonia pentru Ucraina, România pentru Republica Moldova, să ne susțină în acest demers și această încercare de a obține statutul de candidat. Eu vreau să vă aduc aminte că sincronizarea energetică cu Uniunea Europeană era planificată pentru un an mai târziu. Și nu sunt sigur că și peste un an Republica Moldova și Ucraina aveau să-și onoreze obligațiile în vederea sincronizării sistemelor energetice.

Însă, cu titlu de excepție și înțelegând importanța și necesitatea urgentării proceselor în urma agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, acest lucru s-a întâmplat peste noapte. Sistemul este echilibrat și Republica Moldova, împreună cu Ucraina, face tot posibilul ca să facă față obligațiilor asumate în vederea sincronizării sistemelor energetice.

Sper foarte mult, ca și în cazul dat, la Summitul Consiliului European, să fie adoptată o decizie înțeleaptă, să nu se meargă pe criterii rigide, birocratice și să se înțeleagă perspectiva și importanța acestei decizii pentru Republica Moldova și Ucraina.

Vorbim totuși de vreo 45 de milioane de persoane, care trec prin niște experiențe extrem de nefaste – Ucraina face față nu doar agresiunii Federației Ruse, dar și consecințelor economice imense și statutul de candidat permite obținerea unor fonduri majore în vederea racordării sistemului economic și a sistemului de administrare publică a statelor candidate la standardele Uniunii Europene mult mai rapid”, a opinat Ștefan Gligor.

El a amintit că Republica Moldova este stat asociat la UE. „Noi ne mișcăm astăzi cu pași foarte mici, fondurile pe care le primim din partea Uniunii Europene sunt modeste.

Noi nu am știut să facem reformă în domeniul economic, inclusiv reformă fiscală, pe care au știut să o facă georgienii, asumându-și un conflict deschis cu Fondul Monetar Internațional. Moldova este mai cuminte în sensul ăsta, noi ascultăm ce ne spun alții și nu avem propria opinie cu privire la cum să rezolvăm birocrația, care fugărește omul de afaceri.

Noi avem nevoie de un moratoriu la controlul de stat, să dăm pace oamenilor mici de afaceri și afacerilor de familie să se dezvolte. În așa situații, ești nevoit să împrumuți măcar niște idei eficiente. Obținerea statutului de candidat ar putea să ne impulsioneze în sensul dezvoltării economice, al luptei cu corupția și al eficienței procesului de administrare a treburilor interne”, a conchis Ștefan Gligor.

Dezbaterea publică la tema: „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?” este ediția a 253-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.