Găgăuzia, la 12 ani de la referendumuri. Ce spun politicienii din regiune
Acum 12 ani, în Găgăuzia au avut loc două referendumuri: unul legislativ privind dreptul la „autodeterminare externă amânată” (98,9% pentru) și unul consultativ privind cursul politicii externe a Moldovei – aderarea la Uniunea Vamală (98,47% pentru). Unii văd în aceste referendumuri protecția drepturilor autonomiei, alții le consideră o amenințare la adresa statalității Moldovei din partea Kremlinului, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.
Imagine simbolBașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în detenție în Penitenciarul nr. 13, a transmis un mesaj în care menționează că „astăzi partidul aflat la guvernare încearcă să reducă statutul autonomiei la nivelul unui simplu raion, motiv pentru care importanța evenimentelor respective este deosebit de evidentă și semnificativă”, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Consilierul bașcanei, Mihail Vlah, a acuzat actualele autorități că subminează suveranitatea Moldovei. „Viitorul țării nu trebuie decis la Bruxelles sau la București”, a scris Vlah.
Fostul adjunct al bașcanului, Valeri Ianioglo, a declarat că poporul găgăuz, prin majoritatea voturilor, și-a confirmat atașamentul față de Moldova și orientarea pro‑est.
Jurnalistul Mihail Sirkeli descrie referendumul ca „o zi a fricii și a iresponsabilității”. „Poporul, împins de frică și de o amenințare imaginară, a votat împotriva propriilor interese”, a scris jurnalistul. Potrivit lui, elitele locale au folosit votul din 2014 pentru a-și consolida propria legitimitate și pentru a mobiliza sprijin pro‑rus.
Fostul consilier municipal din Comrat, Dmitri Manol, a numit aniversarea referendumurilor din 2014 o „zi rușinoasă”, organizată de serviciile secrete ruse, și îndeamnă locuitorii Găgăuziei să reflecteze asupra acestui fapt.
Analistul politic Vitali Andrievschi consideră că referendumul a fost parte a unui joc geopolitic al Rusiei pentru a exercita presiune asupra Chișinăului, pe fondul crizei din Ucraina și a anexării Crimeii. Analistul a subliniat că plebiscitul s-a bazat pe opoziția față de integrarea europeană, pe sprijinul pentru Uniunea Vamală și pe ideea autodeterminării externe, dar din punct de vedere juridic a fost nul. Judecătoria de la Comrat a declarat referendumurile ilegale, deși decizia putea fi contestată.