Furtul miliardului: Cum intervine Filip într-un proces de judecată

O săptămână mai târziu, Pavel Filip a dat indicațiile necesare în acest caz conducătorilor mai multor structuri de stat, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

În adresarea sa din 14 mai 2019, Octavian Armașu se arată îngrijorat de faptul că statul ar putea fi obligat de Curtea Supremă de Justiție să restiuie 3,6 milioane de lei unui agent economic, care a cumpărat anterior trei bunuri imobile vândute de „Banca Socială”, aflată în proces de lichidare.

Guvernatorul explică cum în 2010, „Banca Socială” a acordat un credit de 3,5 milioane de lei unei companii care a pus în gaj mai multe imobile. Doi ani mai târziu, construcțiile au fost transmise în posesia băncii, deoarece agentul economic nu și-a respectat obligațiile din contractul de credit.

Pe 18 februarie 2014, Banca Socială a vândut imobilele respective unei alte companii, cu acceptul persoanelor care le-au gajat anterior băncii. Peste o săptămână, debitorii gajiști au vândut repetat trei dintre aceste imobile altei firme, chiar dacă nu mai erau oficial stăpâni ai construcțiilor.

Banca Socială a considerat acel contract de vânzare-cumpărare ca fiind fictiv și s-a adresat în judecată. În ianuarie 2018, Judecătoria sectorului Râșcani a declarat contractul ca fiind nul. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunea „Băncii Sociale” și a agentului economic, iar dreptul de proprietate asupra imobilelor nu a fost recunoscut.

Banca a atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care urma să se expună asupra cazului pe 22 mai curent. Astfel, guvernatorul Băncii Naționale i-a cerut lui Pavel Filip „să ia atitudine” în acest caz, pentru a nu admite ca „Banca Socială” să fie obligată de CSJ să restituie agentului economic cele 3,6 milioane de lei.

Pe 22 mai 2019, Pavel Filip le-a solicitat conducătorilor mai multor instituții să „întreprindă măsurile de rigoare și să acorde suportul necesar” pentru a nu admite prejudicierea interesului statului în acest caz. Indicații au fost date președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, conducătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, procurorului general Eduard Harujen, procuroarei anticorupție Adriana Bețișor și directorului Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu.

Rugat în emisiunea „Politica Nataliei Morari”, să vină cu o reacție pe marginea acestui caz, vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, a spus că nu consideră că aceste documente ar demonstra o implicare a Executivului în actul justiției.

„Asta nu este o imixtiune. Este o recomandare”, a declarat Cebotari și a atenționat că acesta este un document secret pe care jurnaliștii nu au dreptul să-l facă public.

Am încercat să obținem un comentariu și de la guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu. Reprezentanta serviciului de presă al instituției ne-a cerut să trimitem o solicitare la adresa electronică. Vom reveni imediat ce vom primi un răspuns.