Experți: Interdicțiile pentru deputații care pleacă din fracțiuni sunt nedemocratice

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că documentul, menit să înlocuiască actualul regulament al Legislativului, conține prevederi controversate, care depășesc cadrul procedurilor parlamentare și dublează norme existente în alte legi, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.

Acesta consideră problematică și includerea unor mecanisme care nu țin de funcționarea Parlamentului, precum posibilitatea ca Legislativul să demită conducerea administrației publice locale.

Un alt punct criticat de expert este interdicția ca deputații care părăsesc fracțiunile din care fac parte să constituie noi grupuri parlamentare sau să adere la alte fracțiuni. Potrivit lui Tănase, o astfel de abordare contravine principiului mandatului reprezentativ, consacrat în Constituție și în practica statelor europene.

Expertul subliniază că deputații trebuie să aibă libertatea de a-și exprima pozițiile politice și de a-și reconsidera afilierea politică, în funcție de evoluțiile interne din partide sau de propriile convingeri.

Totodată, acesta a amintit că schimbările de afiliere politică au fost frecvente în istoria politică a Republicii Moldova, inclusiv în cazul unor lideri politici importanți. În acest context, a invocat un precedent de acum peste 20 de ani, când fostul lider al Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, ar fi încercat să limiteze plecările din fracțiune în contextul unor tensiuni politice.

În opinia lui Tănase, astfel de inițiative riscă să transforme Parlamentul într-o instituție rigidă, lipsită de dezbateri reale, și să limiteze pluralismul politic. El consideră că eventualele cazuri de corupție politică sau migrație motivată de interese materiale trebuie investigate și sancționate prin mecanisme penale, nu prin restrângerea drepturilor politice ale tuturor deputaților.

Expertul avertizează că asemenea prevederi ar putea fi evaluate negativ de instituțiile europene, inclusiv de Comisia de la Veneția, și ar afecta imaginea democratică a Republicii Moldova.

În același timp, politologul Andrei Andrievschi consideră că sancționarea politicienilor care își schimbă pozițiile ar trebui să vină în primul rând din partea alegătorilor. Potrivit acestuia, lipsa reacției societății în fața unor astfel de comportamente încurajează politicienii să acționeze fără consecințe electorale.

Andrievschi a invocat și exemple din trecut, inclusiv evoluțiile din cadrul Partidului Comuniștilor și ale liderului acestuia, Vladimir Voronin, pentru a ilustra modul în care schimbările de poziție nu au fost sancționate de electorat.