Tensiunea creşte la Chișinău, iar investiţia rusească în Dodon e vizibilă, mai ales în contextul tulburărilor în regiune (din perspectiva Kremlinului) generate de protestele din Belarus, susține Sorin Ioniță într-un articol pentru Libertatea, transmite Știri.md.

Partidele româneşti au, de asemenea, o miză în Basarabia, unde au şi ele votanţi pentru 6 decembrie.

Subiectul de discuţie cel mai vizibil şi acut în vara asta în Republica Moldova, dincolo de pandemie, a fost situaţia din agricultură.

Seceta extremă a lovit regiunea, inclusiv România, dar fermierii basarabeni sunt probabil cei mai loviţi de calamitate.

În special în sudul republicii au fost loviți de secetă, pentru că au cele mai puţine mijloace de a atenua impactul dezastrului.

Acolo nu există fondurile masive pentru despăgubiri care se acordă în UE, iar bugetul de stat e mult mai sărac decât al nostru.

De la măriri de pensii de 20% s-a ajuns la 1%

Chiar să vrea, guvernul de la Chişinău n-are de unde scoate ajutoare, dovadă că şi indexările electorale de pensii de 20%, promise foarte ferm de Dodon, s-au transformat în măriri jenante de 1%.

Toată vara au avut loc proteste ale fermierilor, care au organizat marşuri spre capitală sau blocări de drumuri pentru a-şi semnala problema.

Guvernul a răspuns prost şi stângaci, pe de-o parte pentru că nu are bani, iar pe de alta, pentru că ăsta-i reflexul oricărui partid post-comunist sovietic când e confruntat cu mişcări reale şi spontane.

Primarul socialist al Chişinăului, secundul politic al lui Dodon, a zis că nu-i lasă în oraş; poliţia i-a oprit pe tractoriştii protestatari pe traseu şi i-a pus la alcooltest, ceea ce evident a generat un val de indignare şi publicitate negativă pe reţele sociale.

Ca să fie totul clar, ministrul agriculturii a spus pe TV că oamenii erau băuţi.

Dodon a aplicat strategia Robert Negoiță Pus la colţ de realitate, preşedintele Moldovei candidează pentru al doilea mandat din postura de “independent”, ca să pară mai puţin asociat cu partidul socialist pro-rus.

El face acum singurul lucru pe care îl ştie: apelează la Moscova pentru ajutor. Mai precis, a anunţat că discută cu guvernul rus o livrare de 40.000-50.000 de tone motorină pentru utilajele agricultorilor, în condiţii neprecizate, care să ajungă la oameni încă din septembrie.

Necazul e că genul ăsta de ajutoare de la Moscova au prostul obicei să se împotmolească pe parcurs, în punctele de suspensie din contracte – vezi celebrul împrumut bugetar avantajos de 200 de milioane de euro, care n-a mai fost. E foarte probabil să se întâmple la fel şi acum cu motorina rusească.

Ce ar putea face guvernul Orban pentru moldoveni? Dimpotrivă, guvernului român i-ar fi simplu să intervină repede, eficient şi vizibil în sprijinul fermierilor moldoveni, printr-o livrare de combustibil derulată prin cele două companii româneşti deja prezente în piaţă peste Prut: Rompetrol şi Petrom. Nici măcar nu trebuie mutate mari cantităţi de motorină din loc.

E suficient ca cele două companii să livreze către agricultorii basarabeni combustibil prin benzinăriile existente, cu plata amânată o perioadă, iar guvernul român să acopere cu o garanţie de stat acest credit furnizor.

Avantajul dublu ar fi că s-ar susţine astfel şi piaţa unor businessuri româneşti, dacă guvernul tot a pornit pe calea de a presăra “helicopter money” în tot felul de sectoare lovite de criză, ca ultima vreme.

Sumele angajate ar fi relativ mici, de câteva zeci de milioane, şi ar genera avantajul major de a proiecta o imagine a României care face lucruri concrete şi rezolvă probleme, spre deosebire de Rusia, care vorbeşte mult şi nu rezolvă niciuna.

Opţional, s-ar putea lua în considerare şi încorporarea unei subvenţii de preţ în această motorină pentru agricultură, deşi asta ar complica mecanismul financiar.

Ministrul de finanţe Cîţu ar trebui să dea urgent chestiunea în studiu aparatului său tehnic, iar PNL, să se coordoneze cu partidele pro-europene din Parlamentul Moldovei pentru a crea presiune la Chişinău, astfel încât premierul Chicu să nu poată ignora o solicitare ce vine din partea opoziţiei şi e adresată ambelor guverne.