Expert: Poluarea râului Nistrului trebuie tratată ca infracțiune de război
Analiștii de la Chișinău avertizează că atacul asupra infrastructurii hidroelectrice din Ucraina, care a dus la poluarea râului Nistru – principala sursă de apă a Republicii Moldova – trebuie tratat nu doar ca un incident de mediu, ci ca o problemă majoră de securitate. Aceștia susțin că autoritățile trebuie să documenteze juridic cazul și să îl ducă pe agenda internațională.
Imagine simbolAmbasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest. Demersul vine după atacul din 7 martie asupra Complexului Hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina, în urma căruia au avut loc scurgeri de produse petroliere în râul Nistru. Ambasadorul rus nu a oferit declarații presei, transmite Știri.md cu referire la radiochisinau.md.
În acest context, analistul politic Andrei Curăraru susține că reacțiile diplomatice trebuie completate de acțiuni concrete pe plan juridic și internațional.
„Nu este suficient să tratăm aceste acțiuni doar la nivel mediatic. Ele trebuie documentate juridic, pentru că vorbim despre o posibilă infracțiune de război. Trebuie să creștem nivelul de responsabilitate al Federației Ruse și să arătăm partenerilor externi cât de vulnerabilă este Republica Moldova”, a declarat Curăraru.
Expertul subliniază că impactul războiului din Ucraina nu mai este doar indirect, ci afectează direct resursele vitale ale Republicii Moldova.
„Astăzi nu mai vorbim doar despre securitate regională, ci despre afectarea celei mai importante resurse – apa. Războiul ajunge în viața de zi cu zi a cetățenilor”, a avertizat analistul.
Potrivit acestuia, autoritățile de la Chișinău ar trebui să intensifice cooperarea cu Uniunea Europeană și să acceseze mecanismele de protecție civilă pentru a gestiona riscurile de mediu și securitate.
Totodată, Curăraru atrage atenția că Federația Rusă acționează strategic în cadrul unui război hibrid, vizând constant punctele vulnerabile ale Republicii Moldova – de la securitatea cibernetică și procesele electorale până la infrastructura critică, inclusiv sistemele de alimentare cu apă.
În acest context, experții avertizează că incidentul de pe Nistru ar putea reprezenta un precedent periculos și solicită autorităților să trateze situația ca pe o amenințare directă la adresa securității naționale.
Menționăm că autoritățile din Moldova au început să intervină pe râul Nistru încă din 11 martie, când au fost instalate primele filtre de protecție la Cușernița, în raionul Soroca, pentru a limita răspândirea poluantului. O zi mai târziu, alimentarea cu apă a fost suspendată în zona Naslavcea, iar în zonă au fost montate baraje suplimentare.
Pe 13 martie, România a oferit sprijin Republicii Moldova, trimițând baraje plutitoare și materiale absorbante. În aceeași zi, au fost instalate noi sisteme de protecție în mai multe localități, printre care Cureșnița, Arionești și Cosăuți.
Ulterior, pe 14 martie, a fost oprită alimentarea cu apă la stația de captare Cosăuți, precum și în mai multe raioane, inclusiv Soroca, Bălți și Florești.
Pe 15 martie, autoritățile au instalat baraje suplimentare la Coșernița și în aval de această zonă, iar Guvernul a decis instituirea stării de alertă de mediu pentru a facilita mobilizarea rapidă a resurselor și coordonarea intervențiilor.
Responsabilii spun că situația este monitorizată în permanență, iar măsurile vor continua în funcție de evoluția poluării.
În acest sens, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru poluarea râului Nistru cu produse petroliere, provocată de bombardamentele asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnestrovsk.