Expert, despre retragerea cetățeniei a nouă separatiști: Vine cu 30 ani de întârziere

Expertul afirmă că persoanele incluse în decret nu au fost alese întâmplător. Doi dintre aceștia ar fi participat la conflictul armat de pe Nistru din 1992, luptând împotriva forțelor moldovenești. Este vorba despre Vadim Cravciuc, născut la Chișinău, care ar fi luptat la Râbnița, și despre Vadim Levițchi, originar din regiunea Voronej, care ar fi deținut cetățenie moldovenească și distincții acordate de autoritățile separatiste, transmite Știri.md.

În opinia expertului, unul dintre cele mai relevante nume din listă este Ruslan Mova, general-locotenent și fost ministru de Interne al regiunii transnistrene timp de cinci ani. Acesta ar fi absolvit academia rusă de securitate națională și ar fi activat în structurile de forță din stânga Nistrului încă din 1992. Curăraru susține că Mova ar fi interzis activitatea ONG-urilor moldovenești în regiune, ar fi refuzat cooperarea cu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și ar fi facilitat primirea unor persoane condamnate pe malul drept.

Totodată, Elena Gorodețcaia și Stanislav Casap ar fi condus, în perioade diferite, așa-numita comisie electorală centrală din regiune, organizând scrutine nerecunoscute de autoritățile constituționale. Gorodețcaia ar fi obținut titlul de doctor la academia prezidențială rusă, în domeniul securității naționale.

Alți trei vizați – Igor Buga, Victor Guzun și Oleg Leontiev – ar fi deținut mandate repetate în așa-numitul soviet suprem al regiunii, votând acte normative și bugete ale administrației separatiste. Veaceslav Juc ar fi activat în pretinsa procuratură și în așa-numitul minister al Justiției din stânga Nistrului.

Expertul invocă articolul 22 din Legea cetățeniei, care prevede retragerea cetățeniei în cazul persoanelor ce activează în forțe armate străine sau acționează împotriva integrității statului. În opinia sa, măsura este justificată legal, iar decretul ar fi venit cu întârziere de mai mulți ani.

Curăraru anticipează că din partea administrației de la Tiraspol ar putea urma contestații la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reacții politice și eventuale măsuri simbolice de reciprocitate. De asemenea, Moscova ar putea critica decizia prin canale diplomatice și mediatice și ar putea încerca să lege subiectul de formatul de negocieri 5+2.

În același timp, expertul consideră că decizia are o dimensiune strategică legată de parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit acestuia, integrarea europeană presupune reguli clare privind controlul vamal, transparența financiară, respectarea drepturilor omului și aplicarea statului de drept pe întreg teritoriul țării. El subliniază că persoanele care subminează suveranitatea statului ar putea suporta consecințe concrete, inclusiv restricții de circulație și limitarea accesului la sistemele financiare occidentale.

Expertul amintește că Uniunea Europeană menține un regim de sancțiuni împotriva conducerii transnistrene, valabil până în octombrie 2026, iar autoritățile de la Chișinău ar putea solicita extinderea listei.

În opinia sa, pentru locuitorii obișnuiți din stânga Nistrului, opțiunea de a accepta jurisdicția Chișinăului ar însemna acces la piața europeană și la libertatea de circulație, în timp ce menținerea actualului statut ar putea conduce la o izolare tot mai accentuată a regiunii.

Expertul concluzionează că lista celor nouă persoane reprezintă un avertisment că autoritățile nerecunoscute nu vor împiedica realizarea obiectivului de integrare europeană al Republicii Moldova. 

Amintim că, la 25 februarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova în cazul a nouă persoane care au deținut și continuă să dețină funcții în cadrul structurilor nerecunoscute din stânga Nistrului.