După eliberarea agenților SIS din Rusia, Dodon cere explicații: De ce erau ei acolo?

Mai exact, în cadrul unei emisiuni televizate, fostul președinte a pus sub semnul întrebării prezența acestora în Rusia, țară implicată în război, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

„Pe mine mă interesează, ca politician și ca fost șef de stat, ce căutau doi ofițeri SIS, delegați într-un stat care este în război, Rusia, anul trecut? Pentru ce? Cu ce scopuri? Noi, stat neutru, delegăm ofițeri SIS sub acoperire într-un stat care este în război”, a spus acesta.

Dodon a criticat și lipsa de transparență în acest caz, afirmând că nu au fost oferite informații nici în momentul reținerii ofițerilor, nici ulterior.

„Nici atunci când ei au fost reținuți, nici acum, că eu am încercat să aflu care este soarta băieților, nicio informație nu era, era secretizată”, a adăugat deputatul.

În același context, acesta a ridicat mai multe semne de întrebare și despre termenele schimbului de persoane.

„Dar cu ce ocazie sunt dați doi cetățeni ai Republicii Moldova? Eu înțeleg că, de obicei, conform doctrinei, se schimbă spionul cu spionul. De obicei se dau cetățenii unui stat pe cetățenii altui stat”, a menționat Igor Dodon.

Schimbul de deținuți a avut loc pe 28 aprilie 2026, la punctul de frontieră Pererov–Beloveja, între Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus, fiind implicați în total zece deținuți, în formula „cinci la cinci”. Trei dintre persoanele schimbate sunt cetățeni moldoveni.

În cadrul operațiunii, Republica Moldova a recuperat doi ofițeri SIS reținuți anterior în Rusia. În schimb, Alexandru Balan a fost predat Belarusului, iar Nina Popova a fost transferată Federației Ruse. Balan fusese anterior condamnat la un an și jumătate de închisoare, iar înainte de finalizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere.

Potrivit relatărilor din presa internațională, negocierile pentru acest schimb au durat mai bine de șase luni și au implicat mai multe state, inclusiv SUA, România și Ucraina, Statele Unite având rol de coordonator al procesului.

Pe fondul reacțiilor din spațiul public, Maia Sandu a declarat ulterior că eliberarea lui Balan nu ar genera riscuri suplimentare de securitate pentru Republica Moldova, întrucât acesta nu mai avea acces la informații sensibile de la momentul demiterii.

Decizia de grațiere și schimbul de deținuți au generat reacții diverse în mediul online: o parte dintre comentarii au apreciat operațiunea ca un succes diplomatic, în timp ce altele au ridicat semne de întrebare privind implicațiile de securitate și transparența procesului.