Dudnic: De ce amnistia fiscală va continua și după alegeri

Astfel, Parlamentul a votat o nouă modificare în Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, adoptată pe 27 iulie 2018 și supranumită „Legea amnistiei fiscale”, pentru că prevede posibilitatea declarării acelor bunuri și surse financiare care nu au fost declarate și, respectiv, impozitate anterior, astfel fiind posibilă legalizarea acestora, transmite Știri.md cu referire la Mold-Street.

Amnistia fiscală bate pasul pe loc

La propunerea democratului Corneliu Dudnic, perioada declarării voluntare se prelungeşte cu încă o lună de zile şi ar urma să se încheie deja pe 1 martie 2019, adică după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Totodată subiecţii declarării voluntare vor putea depune deja până pe 15 februarie 2019, o notificare la Serviciul Fiscal cu privire la declararea voluntară a bunurilor. În prezent în lege acest termen este de 10 decembrie 2018.

A fost prelungit cu trei luni şi termenul limită pentru declararea voluntară a bunurilor imobiliare şi a mijloacelor de transport şi în loc de 1 noiembrie 2018, termen ce a fost trecut deja de o lună de zile, deputaţii democraţi şi aliaţii săi au stabilit o altă dată - 1 februarie 2019.

„Am propus aceste modificări pentru că populaţia este slab informată despre amnistie şi sunt puţine persoane ce au aplicat la ea, respectiv impactul legii nu este cel aşteptat”, a declarat pentru Mold-street.com, deputatul Dudnic.

El însă nu s-a arătat încrezut de faptul că extinderea cu o lună de zile a perioadei declarării voluntare va aduce la o schimbare radicală.

O lovitură pentru economie

Economistul Sergiu Gaibu de la Expert-Grup susţine că însăşi această lege (privind declararea voluntară și stimularea fiscală) rămâne o problemă şi „reprezintă o lovitură pentru economia care achită taxele şi respectă legislaţia”.

„În forma actuală legea reprezintă o problemă pentru bunul mers al economiei, pentru contribuabilii care plătesc la timp taxele şi sunt de bună credinţă”, a declarat expertul.

De notat că aceste modificări vin la doar trei săptămâni după ce parlamentarii au adoptat alte amendamente la Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, majorând de două ori: de la 3% la 6% taxa ce ar urma să o achite subiectul declarării voluntare, la bugetul de stat din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar.

Oficialitățile din cadrul Guvernului susţineau că aceste amendamente au fost adoptate pentru a menţine relaţiile cu FMI şi alte instituţii internaţionale şi speră că Fondul va debursa la anul şi cea de-a patra tranşă din cadrul memorandumului convenit.

"S-a decis să fie aprobate doar aceste amendamente, pentru că în cazul lor s-a ajuns la un consens cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), restul se va decide mai târziu", a precizat sursa.

Preţurile la benzină rămân neschimbate până la alegeri?

Modificării cu impact pentru afaceri, dar şi pentru preţuri au fost operate şi la Legea privind piața produselor petroliere, tot la propunerea democratului Dudnic. De exemplu din lege a fost eliminată prevederea potrivit căreia prețurile plafon de comercializare cu amănuntul pentru benzină și motorină se calculează în baza cotațiilor medii Platts, dar şi noţiunea de marjă comercială specifică.

În plus s-a decis că preţurile la carburanţi se stabilesc conform Metodologiei formării şi aplicării preţurilor la produsele petroliere, document ce ar urma să fie adoptat de ANRE până pe 1 martie 2019, termenul vechi de trei luni de adoptare prevăzut în legea aprobată în iulie 2018 fiind deja depăşit.

Un alt amendament duce la eliminarea din articolul 4 a acestei legi a prevederii precum că ANRE "este în drept să ajusteze prețurile plafon pe parcursul perioadei de 3 luni în cazul diferenței mai mari de 10% a cotațiilor medii Platts care duc la diminuarea prețurilor plafon, iar în cazul diferenței mai mari de 10% a cotațiilor medii Platts care duc la majorarea prețurilor plafon", votată tot de deputaţii democraţi pe 20 iulie 2018, adică patru luni în urmă.

De notat că prețurile din Moldova depind mai mult de cotațiile internaționale ale petrolului și de taxele și accizele stabilite de Guvern și Parlament. Pe de o parte statul a redus din 1 octombrie 2018 presiunea fiscală la plata contribuţiilor sociale de către companii, iar pe de alta parte planifică o majorare cu circa 10% a accizelor la produsele petroliere de la 1 ianuarie 2019.

De exemplu, pentru anul 2019, Guvernul planifică să încaseze la buget venituri de peste două miliarde de lei, doar din accizele la importul de produse petroliere.

Reducerea de 50% la plata amenzii în 3 zile, nu pentru toți

Pe de altă parte în Parlamentul a adoptat şi alte modificări în legislaţia fiscală (în baza propunerior făcute atât de deputatul Corneliu Dudnic, cât şi de Sergiu Sârbu şi Ştefan Creangă) care pot facilita activitatea companiilor. Astfel potrivit noilor reglementări, la efectuarea multiplă a livrărilor în baza avizului de însoțire în decursul unei luni, furnizorul eliberează, cel puțin o dată pe lună, factura fiscală pe valoarea livrărilor efectuate, în baza avizelor respective.

Totodată, oficiile poştale care au încasat bani în vederea stingerii obligaţiilor fiscale ale contribuabililor vor avea posibilitatea să vireze resursele financiare nu mai târziu de a treia zi lucrătoare de la data încasării, actualmente aceasta fiind de o zi.

Proiectul mai prevede limitarea dreptului la reducerea de 50% a amenzilor aplicate contribuabililor, care în decursul a 6 luni consecutive au admis comiterea repetată a încălcărilor privind neutilizarea maşinilor de casă şi de control, a terminalelor de plată în numerar și a aparatelor de schimb valutar.

Noile reglementări ar putea să faciliteze procesul de obţinere a statutului de exportator aprobat. Astfel, exportatorii de mărfuri obţinute integral în Republica Moldova vor putea obţine acest statut dacă vor efectua exporturi în mod frecvent şi regulat – cel puţin 3 exporturi la fiecare 12 luni calendaristice consecutive în perioada celor 36 luni anterioare prezentării cererii, se menţionează într-un comunicat de presă al legislativului.

De notat că modificarea frecventă a legislaţiei, mai ales a celei fiscale, de multe ori fără o informare şi consultare prealabilă a mediului de afaceri, generează neîncredere în Guvernare şi stimulează corupţia, susţin experţii, dar şi oamenii de afaceri.