891
0
Dosarul judecătorilor implicați în spălătoria rusească, blocat la CC
891
0

La trei ani distanță, dosarul încă se află în prima instanță, iar judecătorii ar putea scăpa basma curată.

Foto: FRE/RL

Dosarul judecătorilor implicați în „spălătoria rusească” sau „laundromat” cum mai este cunoscut opiniei publice, prin care s-au spălat peste 20 de miliarde de dolari, se examinează în continuare în primă instanță, fără a fi pronunțate sentințe, transmite Știri.md cu referire la Europalibera.org.

E vorba de 14 judecători din cei 16 care figurează în dosar (unul a decedat în arest, iar altul a fugit peste hotare) și cărora li se reproșează că ar fi legalizat zeci de decizii suspecte, care au permis spălarea banilor proveniți din surse dubioase, prin bănci moldovenești. 

Economiștii care urmăresc cazul atrag atenția că dacă dosarul va fi examinat cu aceeași viteză, va fi depășit termenul de prescripție, iar magistrații ar putea scăpa basma curată.

Potrivit investigațiilor jurnalistice, operațiunea de albire prin bănci moldovenești a banilor proveniți din surse tenebre din Federația Rusă ar fi avut loc între anii 2010-2014. Oficial, în dosarul „spălătoriei rusești” figurează 20 de miliarde de dolari, în realitate, însă, spun experții care urmăresc cazul ar fi vorba de peste 70 de miliarde. Jurnaliștii de la publicația moscovită „Novaia Gazeta”, în colaborare cu rețeaua internațională de investigații OCCRP, scriau în 2017 că banii proveneau din contracte valoroase de la companii de stat rusești, din contrabandă cu produse electronice, produse cu destinație militară sau delapidări bancare.

Care era rolul judecătorilor moldoveni în toată această schemă? Să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive. 

După emiterea hotărârilor judecătorești, sumele treceau prin conturi bancare din Republica Moldova, erau transferate spre bănci din Letonia, iar de acolo își pierdeau urma. În septembrie 2016, un grup de 16 foști și actuali magistrați, implicați în schemă, erau arestați pentru 30 de zile. Unul reușise să fugă până a fi arestat, iar un alt magistrat a decedat în timp ce se afla în arest. La trei ani distanță, dosarul încă se află în prima instanță, iar juristul Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova, Ilie Chirtoacă, nu exclude că judecătorii ar putea scăpa basma curată.

„Atunci când s-a dorit celeritate în proceduri ea a avut loc. Iar aici, dacă acțiunea a avut loc în 2011, iar în 2019 dosarul se află abia la instanța de fond, mai mult decât atât, acesta este suspendat, respectiv din partea noastră, observăm o tărăgănare a acestui proces și există acest pericol că atunci când vor fi sentințe irevocabile și definitive pe acest dosar nimeni nu-și va mai aminti de acest dosar al spălării banilor”.

În prezent, examinarea dosarelor ce-i vizează pe cei 14 judecători a fost suspendată și asta pentru că avocații magistraților s-au adresat la Curtea Constituțională. Ei susțin că sintagma „pronunţarea cu bună-ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave”, pe care au utilizat-o procurorii atunci când au formulat învinuirile împotriva judecătorilor, ar fi neclară, imprevizibilă și ar contravine Constituției.

Fostul magistrat Domnica Manole, în prezent candidată la funcția de judecător la Curtea Constituțională, anticipează că examinarea sesizării magistraților ar putea fi tergiversată, ținând cont de schimbările recente din cadrul instituției.

„Deși termenul de examinare a sesizării este de șase luni, ele nu au fost examinate. La moment, se află pe rolul Curții. Problema ridicată în aceste sesizări este să fie declarată neconstituțională sintagma articolul 307, alineatul 2 „soldate cu urmări grave”. Chiar am citit concluzia Procuraturii atunci când a motivat această sintagmă, că a fost prejudiciată imaginea justiției în ansamblu, atât la nivel național, cât și în plan internațional. Curtea Constituțională urma să se expună asupra acestei sintagme, vedem pentru viitor”.

„Spălătoria rusească”, de rând cu furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar, cunoscut ca „furtul secolului”, a afectat imaginea Republicii Moldova pe plan internațional, a zdruncinat securitatea țării și încrederea cetățenilor în autorități și întreg sistemul de justiție, spun la unison experții specializați pe teme economice. La insistența partenerilor de dezvoltare ai Guvernului de la Chișinău, a fost creat Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor a cărui director-adjunct, Evgheni Sîrbu, dă asigurări că lecția „fraudelor” care au devalizat sistemul bancar a fost învățată, iar legislația a fost îmbunătățită, astfel încât pe viitor asemenea furturi să nu mai aibă loc.

„Odată cu modificarea legislației, instituțiile bancare nu mai au aceeași capacitate de a manipula, având în vedere că au un regim mult mai strict în a putea executa solicitările Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor”.

Fără a pune la îndoială voința sinceră a autorităților de a elimina din legislație poteci ascunse ce ar permite noi fraude bancare, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruță, ex-ministru al finanțelor, atrage atenția că între timp și răufăcătorii și-au modernizat metodele de sustragere a banilor, mai nou, utilizând cripto-valuta. Iată de ce, sugerează expertul, fermitatea autorităților poate fi probată doar prin acțiuni rezultative, finalizate cu condamnări.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter