În instanță s-au prezentat însă doar 7 persoane vizate, în timp ce avocații a trei judecătoare au declarat că magistratele s-au îmbolnăvit, motiv pentru care nu se pot prezenta în fața instanței, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.

Astfel, de la prima ședință a lipsit judecătoarea Victoria Hadârcă, iar avocatul ei a declarat că aceasta este plecată peste hotare la o investigație medicală. Nu s-a prezentat la ședință nici judecătoarea Liubovi Brânza de la Curtea de Apel Chișinău, care, potrivit avocatului, este bolnavă. La rândul său, judecătoarea Galina Moscalciuc nu a fost prezentă pentru că este și ea bolnavă, fiind internată în spital.

În cadrul ședinței, procurorul pe caz a solicitat prelungirea aplicării măsurii preventive, iar instanța a dispus aplicarea controlului judiciar pentru încă 30 de zile în cazul judecătoarei Liubovi Brânza, iar în privința magistratei de la Judecătoria Chișinău, Svetlana Tizu, prelungirea măsurii preventive – control judiciar pentru încă 19 zile.

Potrivit procurorului pe caz, prelungirea măsurii preventive este necesară pentru că această cauză este de o complexitate majoră, iar martorii ar putea fi influențați de inculpate. Respectiv, există premise necesare pentru menținerea măsurii preventive.

În dosarul „mitei pentru judecători” figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel, precum și cei de la Judecătoria Centru, au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.

Potrivit Procuraturii, urmărirea penală pe cauză a fost dispusă de către Procurorul General conform elementelor infracţiunii de trafic de influență, ulterior, la cauza respectivă fiind conexate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă, corupere activă, amestecul în înfăptuirea justiției și pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale.

Dacă vor fi găsiți vinovați de corupere pasivă, bănuiții riscă închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 400.000 la 500.000 de lei. Pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei încheieri contrare legii se pedepsește cu amendă de la 32.500 la 57.500 lei sau cu închisoare de până la 5 ani.

Pentru corupere activă, bănuiții riscă o pedeapsă cu amendă în mărime de la 300.000 la 40.000 de lei, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 700.000 la 900.000 de lei.

Pentru amestecul în judecarea cauzelor de către instanțele de judecată, inculpații pot fi pedepsiți cu o amendă de la 37.500 la 47.500 de lei, sau închisoare de până la 4 ani.