14 iun, 2021 06:43
0
5 852

Dodon a umflat cifrele: Câți moldoveni au mai rămas în Rusia

14 iun, 2021 06:43
0
5 852

La mai puțin de o lună până la alegerile parlamentare anticipate, forțele politice care vor concura pentru controlul asupra Legislativului s-au încăierat în lupta pentru secțiile de votare în străinătate.

Dodon a umflat cifrele: Câți moldoveni au mai rămas în Rusia

Miza este diaspora, care a dovedit la ultimele alegeri prezidențiale că reprezintă o forță ce nu poate fi neglijată, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

În total, potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale, pentru cetățenii moldoveni cu drept de vot, stabiliți permanent sau temporar după hotarele Republicii Moldova, vor fi deschise 146 secții de votare. Cele mai multe, pe 11 iulie 2021, secții vor fi în Italia – 32, Rusia – 17, România și SUA – câte 12.

Bătălia pentru votul diasporei

Unii concurenți electorali – PAS, AUR, Platforma DA, Blocul Renato Usatîi – vor mai multe secții pentru alegătorii din diaspora. Chestiunea respectivă a fost examinată timp de câteva zile, de dimineață până seara, la Curtea de Apel Chișinău, unde a fost atacat refuzul CEC de a majora substanțial numărul acestor secții, până la 191, așa cum a propus Ministerul Afacerilor Externe.

Alte partide fie că vor mai puține sau preferă o distribuire a secțiilor în favoarea țărilor unde au un electorat mai loial. De exemplu Blocul Comuniștilor și Socialiștilor insistă pe majorarea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, dar și a celor din Rusia. În joc sunt câteva zeci și chiar sute de mii de voturi ce pot înclina decisiv balanța rezultatului final, respectiv fiecare partid are argumentele sale.

Dodon: în Rusia sunt 400.000 de moldoveni

Într-o nouă intervenţie în acest sens pe canalul său de Facebook, liderul socialiştilor Igor Dodon reia câteva argumente şi date statistice învechite, susţinând că în chestiunea dată s-ar întâmpla o mare nedreptate, deoarece în Est și în Vest ar fi același număr aproximativ de moldoveni, circa 400.000, dar în Vest au votat peste 50% din alegători, în cadrul alegerilor prezidențiale, în timp ce în Est – doar 12.000. Şi aceasta pentru că numărul secţiilor ar fi mult mai mic în Rusia.

„Secțiile de votare trebuie să fie suficiente pentru a asigura participarea tuturor doritorilor care vor să voteze la alegerile parlamentare de pe 11 iulie. În Occident, Uniunea Europeană și alte țări sunt circa 400.000 de cetățeni cu dreptul de vot și din acești 400.000 au votat peste 250.000, adică mai mult de 50%. În partea ceea, în Rusia, tot sunt 400.000 de cetățeni, dar au votat doar 12.000. În Transnistria sunt 200.000 de cetățeni cu drept de vot, dar au votat doar 30.000.... Păi, unde-i dreptatea în cazul ăsta? Dacă vrem să fim sinceri și să asigurăm dreptul la vot, trebuie să asigurăm dreptul egal și la cei din Occident și la cei Rusia, și la cei din Transnistria”, a declarat Igor Dodon.

În opinia liderului PSRM, în Rusia ar urma să fie deschise circa 100 de secţii de votare, iar în Occident să rămână 120, câte a stabilit CEC.

Câți moldoveni au rămas în Rusia?

Cifra cu 400.000 cetățeni moldoveni aflaţi în Rusia a fost şi este vehiculată intens de Dodon şi de presa afiliată socialiştilor, doar că datele statistice din Rusia şi studiile de piaţă, realizate de instituţii specializate de la Moscova, inclusiv de experţii Academiei Prezidențiale pentru Economie și Administrație Publică (RANEPA), arată o cu totul altă situaţie.

Astfel, un studiu realizat la finele anului trecut de experții Institutului de Analize Sociale și Prognoze al RANEPA, arată că la 1 decembrie 2020 în Federaţia Rusă se aflau 205.747 de moldoveni, cu circa 95.000 mai puţin decât la 1 decembrie 2019, de 2 ori mai puţini decât la finele anului 2017 şi de aproape 3 ori comparativ cu finele anului 2014.

Numărul moldovenilor aflați la muncă în Rusia a continuat să scadă vertiginos și în primele luni ale acestui an. La începutul lunii mai 2021, în Rusia au mai rămas doar 132.875 de cetăţeni ai Republicii Moldova, relevă alt studiu realizat de economiştii de la Institutul Gaidar (Institutul de economie politică Egor Gaidar) în colaborare cu cei de la RANEPA.

Potrivit autorilor, care citează date ale Serviciului Federal de Migraţie şi Ministerului de Interne, în decurs de un an numărul moldovenilor aflaţi în Rusia s-a diminuat cu peste 50%.

Moldovenii pleacă din Rusia în Occident

Şi cifrele privind veniturile obținute de guvernul rus din vânzarea patentelor de muncă pentru migranți arată o scădere abruptă a cotei moldovenilor: doar un procent din patente au fost perfectate de migranții din Moldova, în timp ce în 2018 cota se ridica la 9% din total.

Datele oficiale mai arată o tendință continuă de reducere a numărului moldovenilor aflaţi în Rusia, cu o accelerare mai pronunțată după liberalizarea, în aprilie 2014, a regimului de vize cu Uniunea Europeană şi după noile embargouri aplicate de Rusia faţă de producţia agricolă şi alimentară din Moldova începând cu vara anului 2014.

Anterior, chiar experții de la RANEPA constatau că gastarbaiterii din Moldova și Ucraina s-au reorientat deja spre alte state și piețe, în special cele din UE.

Legătura dintre remitențe și alegeri 

Mai adăugăm că cifrele din Rusia sunt confirmate şi de scăderea abruptă a volumului transferurilor de bani din această ţară către Republica Moldova. De exemplu, în 2020 transferurile din Federația Rusă au scăzut cu circa 20%, până la 205,5 milioane dolari, ceea ce reprezintă doar 13,8% din totalul remitențelor. 5 ani în urmă cota Rusiei era de peste 43% în volumul transferurilor de bani.

Pentru comparaţie, anul trecut transferurile din Israel s-au majorat cu circa 10% şi au constituit 276,45 milioane dolari. Adică sunt cu circa 35% mai mari decât cele din Rusia. Și aceasta datorită faptului că numeroși moldoveni se află la muncă în această țară.

Având în vedere aceste cifre, în mod inexplicabil CEC a decis să deschidă 17 secţii de votare în Rusia și doar 2 în Israel, de unde provin acum cele mai mari volume de transferuri de bani.

Ca și alte campanii electorale, cea în desfășurare este plină de manipulări și argumente false, iar decizia Comisiei Electorale Centrale în privința numărului și distribuirii secțiilor de votare pe țări denotă lacune grave în activitatea acestei autorități, fapt ce ar putea solda cu încălcarea drepturilor esențiale ale unui număr mare de cetățeni și formarea unui legislativ nereprezentativ.

De compoziția viitorului parlament depinde calitatea reformelor anunțate, relațiile cu partenerii internaționali, și performanța economică a Republicii Moldova. O consecință a unui eventual eșec politic și economic va fi intensificarea exodului forței de muncă și, respectiv, creșterea substanțială a puterii electorale a celor plecați.

Miza este diaspora, care a dovedit la ultimele alegeri prezidențiale că reprezintă o forță ce nu poate fi neglijată, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

În total, potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale, pentru cetățenii moldoveni cu drept de vot, stabiliți permanent sau temporar după hotarele Republicii Moldova, vor fi deschise 146 secții de votare. Cele mai multe, pe 11 iulie 2021, secții vor fi în Italia – 32, Rusia – 17, România și SUA – câte 12.

Bătălia pentru votul diasporei

Unii concurenți electorali – PAS, AUR, Platforma DA, Blocul Renato Usatîi – vor mai multe secții pentru alegătorii din diaspora. Chestiunea respectivă a fost examinată timp de câteva zile, de dimineață până seara, la Curtea de Apel Chișinău, unde a fost atacat refuzul CEC de a majora substanțial numărul acestor secții, până la 191, așa cum a propus Ministerul Afacerilor Externe.

Alte partide fie că vor mai puține sau preferă o distribuire a secțiilor în favoarea țărilor unde au un electorat mai loial. De exemplu Blocul Comuniștilor și Socialiștilor insistă pe majorarea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, dar și a celor din Rusia. În joc sunt câteva zeci și chiar sute de mii de voturi ce pot înclina decisiv balanța rezultatului final, respectiv fiecare partid are argumentele sale.

Dodon: în Rusia sunt 400.000 de moldoveni

Într-o nouă intervenţie în acest sens pe canalul său de Facebook, liderul socialiştilor Igor Dodon reia câteva argumente şi date statistice învechite, susţinând că în chestiunea dată s-ar întâmpla o mare nedreptate, deoarece în Est și în Vest ar fi același număr aproximativ de moldoveni, circa 400.000, dar în Vest au votat peste 50% din alegători, în cadrul alegerilor prezidențiale, în timp ce în Est – doar 12.000. Şi aceasta pentru că numărul secţiilor ar fi mult mai mic în Rusia.

„Secțiile de votare trebuie să fie suficiente pentru a asigura participarea tuturor doritorilor care vor să voteze la alegerile parlamentare de pe 11 iulie. În Occident, Uniunea Europeană și alte țări sunt circa 400.000 de cetățeni cu dreptul de vot și din acești 400.000 au votat peste 250.000, adică mai mult de 50%. În partea ceea, în Rusia, tot sunt 400.000 de cetățeni, dar au votat doar 12.000. În Transnistria sunt 200.000 de cetățeni cu drept de vot, dar au votat doar 30.000.... Păi, unde-i dreptatea în cazul ăsta? Dacă vrem să fim sinceri și să asigurăm dreptul la vot, trebuie să asigurăm dreptul egal și la cei din Occident și la cei Rusia, și la cei din Transnistria”, a declarat Igor Dodon.

În opinia liderului PSRM, în Rusia ar urma să fie deschise circa 100 de secţii de votare, iar în Occident să rămână 120, câte a stabilit CEC.

Câți moldoveni au rămas în Rusia?

Cifra cu 400.000 cetățeni moldoveni aflaţi în Rusia a fost şi este vehiculată intens de Dodon şi de presa afiliată socialiştilor, doar că datele statistice din Rusia şi studiile de piaţă, realizate de instituţii specializate de la Moscova, inclusiv de experţii Academiei Prezidențiale pentru Economie și Administrație Publică (RANEPA), arată o cu totul altă situaţie.

Astfel, un studiu realizat la finele anului trecut de experții Institutului de Analize Sociale și Prognoze al RANEPA, arată că la 1 decembrie 2020 în Federaţia Rusă se aflau 205.747 de moldoveni, cu circa 95.000 mai puţin decât la 1 decembrie 2019, de 2 ori mai puţini decât la finele anului 2017 şi de aproape 3 ori comparativ cu finele anului 2014.

Numărul moldovenilor aflați la muncă în Rusia a continuat să scadă vertiginos și în primele luni ale acestui an. La începutul lunii mai 2021, în Rusia au mai rămas doar 132.875 de cetăţeni ai Republicii Moldova, relevă alt studiu realizat de economiştii de la Institutul Gaidar (Institutul de economie politică Egor Gaidar) în colaborare cu cei de la RANEPA.

Potrivit autorilor, care citează date ale Serviciului Federal de Migraţie şi Ministerului de Interne, în decurs de un an numărul moldovenilor aflaţi în Rusia s-a diminuat cu peste 50%.

Moldovenii pleacă din Rusia în Occident

Şi cifrele privind veniturile obținute de guvernul rus din vânzarea patentelor de muncă pentru migranți arată o scădere abruptă a cotei moldovenilor: doar un procent din patente au fost perfectate de migranții din Moldova, în timp ce în 2018 cota se ridica la 9% din total.

Datele oficiale mai arată o tendință continuă de reducere a numărului moldovenilor aflaţi în Rusia, cu o accelerare mai pronunțată după liberalizarea, în aprilie 2014, a regimului de vize cu Uniunea Europeană şi după noile embargouri aplicate de Rusia faţă de producţia agricolă şi alimentară din Moldova începând cu vara anului 2014.

Anterior, chiar experții de la RANEPA constatau că gastarbaiterii din Moldova și Ucraina s-au reorientat deja spre alte state și piețe, în special cele din UE.

Legătura dintre remitențe și alegeri 

Mai adăugăm că cifrele din Rusia sunt confirmate şi de scăderea abruptă a volumului transferurilor de bani din această ţară către Republica Moldova. De exemplu, în 2020 transferurile din Federația Rusă au scăzut cu circa 20%, până la 205,5 milioane dolari, ceea ce reprezintă doar 13,8% din totalul remitențelor. 5 ani în urmă cota Rusiei era de peste 43% în volumul transferurilor de bani.

Pentru comparaţie, anul trecut transferurile din Israel s-au majorat cu circa 10% şi au constituit 276,45 milioane dolari. Adică sunt cu circa 35% mai mari decât cele din Rusia. Și aceasta datorită faptului că numeroși moldoveni se află la muncă în această țară.

Având în vedere aceste cifre, în mod inexplicabil CEC a decis să deschidă 17 secţii de votare în Rusia și doar 2 în Israel, de unde provin acum cele mai mari volume de transferuri de bani.

Ca și alte campanii electorale, cea în desfășurare este plină de manipulări și argumente false, iar decizia Comisiei Electorale Centrale în privința numărului și distribuirii secțiilor de votare pe țări denotă lacune grave în activitatea acestei autorități, fapt ce ar putea solda cu încălcarea drepturilor esențiale ale unui număr mare de cetățeni și formarea unui legislativ nereprezentativ.

De compoziția viitorului parlament depinde calitatea reformelor anunțate, relațiile cu partenerii internaționali, și performanța economică a Republicii Moldova. O consecință a unui eventual eșec politic și economic va fi intensificarea exodului forței de muncă și, respectiv, creșterea substanțială a puterii electorale a celor plecați.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...

Loading...