Din stejarul lui Filat nu a ramas decât un ciot

Or, numai nu înţelept poate fi considerat cel care a fost demis pentru suspiciuni de corupţie.

Nu obişnuiesc să scriu despre cadavre politice, dar ca un observator al fenomenelor din spaţiul public sunt obligat să reacţionez la prestaţiile unor indivizi, inclusiv compromişi. Recunosc, mi se pare de-a dreptul disgraţios să scormonesc în gunoiul politicii moldoveneşti, însă e de datoria mea să demonstrez că şi rahatul frumos ambalat tot rahat rămâne.

Cel care se erijează în postura de eurofil înrăit şi de „salvator al naţiunii” încearcă să ne demonstreze că negrul e verde, pornind de la un fapt veridic: din aprilie 2013 şi până în decembrie 2014 dânsul nu a deţinut nicio funcţie publică. Dar de aici şi până a insinua că nu a avut nicio influenţă asupra factorilor decizionali e cale lungă, pe care doar un sofist se încumetă să o parcurgă. Mai exact, „al vostru” a declarat într-o emisiune că nu i-ar fi cerut în mod imperativ domnului Leancă să cedeze acţiunile statului de la BEM, ci doar i-ar fi sugerat să atragă un investitor străin care „să capitalizeze banca”, informându-l, totodată, cu privire la ceea ce s-a realizat în perioada mandatul său. Reiese că fostul ministru de externe ar fi căzut de pe lună şi nu cunoştea cu ce se ocupa Guvernul din care făcea parte. Totodată, dacă liderul PLDM susţine cu nonşalanţă că nu avea nicio responsabilitate în perioada menţionată, atunci ce a căutat domnia sa la inaugurarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni. A venit în calitate de Prim-şomer al statului?
Despre ultimele plecări din formaţiunea pe care o conduce cu obstinaţie, dar şi lamentaţie, Vlad Filat a afirmat că foştii colegii „şi-au sacrificat cariera”. Aici sofismul are o dublă ipostază: se creează impresia că, pe de o parte, nu poţi fi profesionist dacă nu ai o anumită afiliere politică, iar pe de altă parte, că „partidul este un organism viu”, de care se desprind „membrele”, adică tocmai cei ce îndeplineau nemijlocit programul acestuia. În percepţia chiriaşului de pe strada Bucureşti 88, „un stejar are multe ramuri, iar dacă cade (cacofonia îi aparţine – n.a.) un ram nu înseamnă că trebuie să tăiem copacul”. E cazul să reamintesc că, din păcate, din stejarul lui Filat n-a rămas decât un ciot. Din primii zece candidaţi pe lista electorală a PLDM pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, exact jumătate dintre fruntaşi s-au disociat (Tănase, Godea, Nagacevschi, Vieru, Leancă) şi şi-au „sacrificat carierele”, dacă e să credem în aprecierile sofistului. Închei acest paragraf printr-o frază elocventă a lui Noica: „un arbore creşte fără zgomot, dar cade cu trosnete”.

Despre alianţa tacită cu comuniştii, pe care am denumit-o „monstruoasa coaliţie”, Filat susţine că aceasta, pur şi simplu, nu există. Asta deşi o societate întreagă a văzut şi ştie cine a votat conducerea Parlamentului şi a învestit Cabinetul de Miniştri condus de un măscărici. Inamovibilul şi intangibilul lider PLDM ne consideră pe toţi retardaţi atunci când afirmă că sloganul „Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti” a fost respectat şi realizat prin debarcarea PCRM de la guvernare. Un sofist nu poate recunoaşte că, de fapt, cetăţenii şi mai ales tinerii i-au înlăturat pe comunişti de la conducerea statului, înlocuindu-i, deopotrivă inevitabil şi regretabil, cu decidenţii de astăzi. Ceea ce şi-au asumat liberal-democraţii, în general, şi Vlad Filat, în mod special, a fost investigarea tuturor fărădelegilor la care s-a dedat regimul lui Voronin. Unde e dosarul guvernării din 2001-2009? Câţi dintre foştii demnitari au fost atraşi la răspundere, cu excepţia unuia căruia i s-a pierdut urma la papuc?

Referitor la justificările în cazul furtului de la BEM nu (mai) are rost să comentez, pentru că niciun hoţ nu-şi recunoaşte vina decât dacă e prins în flagrant delict. Totodată, având în vedere că nu doar gluma, dar şi gaura din buget se îngroaşă, o asemenea delapidare de proporţii va cere o anumită sacrificare. Urmează să aflăm de la televizor cine va fi găsit ţap ispăşitor.

În fine, vă las pe dvs., dragi cititori, să delimitaţi sofismele de populismele lui Vlad Filat. Mie îmi repugnă însăşi gândul că un membru notoriu al clanului populiştilor moldoveni se crede parte a familiei popularilor europeni.