Ponderea cea mai mare o are criza provocată de războiul ruso-ucrainean din Ucraina, atrăgând după sine celelalte crize cu care se confruntă întreaga lume.

Declarații în acest sens au fost făcute de către participanții la dezbaterea publică „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate, interne și externe”, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Politologul Dionis Cenușa, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania, a declarat că statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un statut avansat pentru statele care au relații bilaterale cu UE.

În primul rând, este vorba despre țările care doresc să adere la acest bloc politico-economic, iar statutul de țară candidat permite dezvoltarea unor relații mai apropiate cu îndeplinirea condițiilor pentru a începe negocierile pentru aderare.

„Ca o țară ca Republica Moldova să poată adera la Uniunea Europeană, în primul rând, trebuie să aibă statutul de țară candidat, după care să îndeplinească alte condiții, iar ulterior să înceapă deschiderea negocierilor pentru aderare. Republica Moldova a obținut acest statut în condițiile în care se confruntă cu crize interne și externe care sunt cumulate.

Aceste crize reprezintă de fapt situații de instabilitate, care are ca sursă de origine probleme interne sau externe și care pot fi de orice natură. În cazul Republicii Moldova vorbim despre câteva tipuri de crize, iar cele mai importante sunt generate de situații și circumstanțe externe, care ulterior creează ramificații de ordin intern în Moldova, pe care trebuie să le soluționeze autoritățile naționale”, explică Dionis Cenușa, columnist principal al Agenției de presă IPN.

Potrivit politologului, în Republica Moldova procesul de integrare europeană și dialogul cu partenerii europeni este coordonat de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Dar acest fapt nu înseamnă că nu se implică și alte instituții. Ba dimpotrivă, în acest proces complex sunt implicate toate instituțiile statului, însă sub umbrela Guvernului și nemijlocit a Ministerului Afacerilor Externe.

Comentatorul politic Anatol Țăranu a menționat că o parte din crize sunt provocate de incapacitatea instituțiilor Republicii Moldova de a răspunde provocărilor timpului. Și din acest punct de vedere, este evident că criza instituțională este de origine internă.

De asemenea, există o sumedenie de crize provocate de motive și condiții care nu au depins în mare măsură de guvernare. În primul rând, este vorba despre criza pandemică, dar și de războiul din Ucraina care a provocat o mulțime de probleme de ordin social, economic, criza refugiaților etc.

„Plus la toate se adaugă inclusiv capacitatea Republicii Moldova de a răspunde provocărilor războiului, în sensul consolidării securității sale naționale. Aici iarăși avem probleme”, susține Anatol Țăranu, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă.

Potrivit lui, pe lângă acestea se numără și criza energetică, care a lovit foarte grav economia Republicii Moldova și starea socială a populației. Această criză a provocat creșterea galopantă a prețurilor, a deteriorat sistemul financiar din Republica Moldova, care a ajuns cu cea mai înaltă rată de inflație din Europa. Și ultimele date arată că inflația nu s-a oprit, depășind deja 30% și acest lucru îngrijorează foarte mult, pentru că influențează situația cetățenilor.

„Acest amalgam de crize care s-a abătut peste Republica Moldova și nu numai peste noi, căci noi suntem doar o părticică a acelui spațiu enorm care trăiește aceste stări de crize. Tot acest amalgam de crize, desigur, deteriorează foarte serios viața oamenilor.

Și orice guvernare, oricare ar fi fost ea – de orientare europeană sau mai puțin europeană – trebuie să găsească soluții și răspunsuri la aceste crize. Deocamdată, în Republica Moldova, putem să constatăm că guvernarea cât de cât se descurcă. Nu avem manifestări publice de proporții”, mai spune comentatorul politic.

Directorul Asociației „Inițiativa pentru Pace” Alexandru Flenchea consideră că situația din anul 2022 seamănă foarte mult cu ceea ce a fost în vara anului 1992. Acum 30 de ani, în Republica Moldova a avut loc război, acum el are loc în țara vecină. Alte similitudini sunt criza energetică, criza gazelor, șocurile economice și sociale de la tranziția la economie de piață în anii 90. Și acum, Moldova se confruntă cu o gamă largă de efecte sociale ale crizei economice, alimentate și de criza energetică.

„Sunt multe elemente care sunt similare, dacă nu identice cu ceea ce am avut acum 30 de ani. bineînțeles că această stare a lucrurilor este, puțin spus, frustrantă. După 30 de ani ne-am întors oarecum de unde am pornit. Înțelegem că nu așa stau lucrurile, înțelegem că motivele imediate care au dus la criza anului 92 și cele care au dus la actualele crize sunt diferite.

Acum, în general, resimțim efectele unei crize la nivel global și Republica Moldova este țara care se află cel mai aproape de epicentrul evenimentelor, cu excepția Ucrainei care este țara victimă a agresiunii Federației Ruse”, a declarat Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare.

În opinia sa, există o mare interdependență între crizele actuale, pentru că ele se alimentează reciproc.

„Originea crizei economice la nivel mondial se află încă la începutul anului 2020 odată cu pandemia COVID-19. Însă, exact în momentul în care omenirea a început să iasă din acea recesiune economic, Rusia și-a început agresiunea împotriva Ucrainei.

Imediat au urmat efectele războiului, care nu doar a împiedicat revenirea din recesiunea economică globală, dar a adâncit și mai mult toate crizele. Și practic nu există țară care să nu fi fost afectată.

Pentru poporului Republicii Moldova, cred că cel mai important este că efectul cumulativ al tuturor acestor crize și interne, și externe, până la urmă rezultă în șocuri economice și sociale profunde. Este ceea ce simte fiecare om în parte și nu pot să nu remarc faptul că, deocamdată, moldovenii sunt apatici la aceste situații, crize”, a menționat Alexandru Flenchea.

Dezbaterea publică la tema „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate, interne și externe”, organizată de IPN, a fost ediția a 256-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.