Deputat: Grațierea condamnaților pentru infracțiuni grave ridică semne de întrebare

Potrivit deputatului, printre beneficiarii grațierii se numără și persoane condamnate pentru infracțiuni grave, precum tentativă de omor, violență soldată cu decesul victimei, trafic de ființe umane, escrocherii și alte fapte considerate serioase. Este vorba despre persoane cu condamnări definitive, inclusiv pronunțate de instanțe din afara Republicii Moldova, transmite Știri.md.

„Ce mesaj transmitem societății atunci când sunt grațiați traficanți de droguri și autori ai unor infracțiuni grave contra vieții? Instituția grațierii, care ar trebui să rămână una excepțională și umanitară, riscă să devină o practică periculoasă”, a declarat Alexandr Berlinschii.

Deputatul a făcut referire și la cazul lui Nicolae Șepeli, condamnat pentru trafic de droguri și grațiat în 2022 prin decret prezidențial. În februarie 2026, acesta a fost reținut, fiind suspectat de implicare în atentate în Ucraina, iar decretul de grațiere i-a fost ulterior revocat.

În opinia lui Berlinschii, în acest caz este necesară „transparență totală” privind procesul decizional care a stat la baza grațierii.

„Însă deocamdată, vedem doar comunicări fragmentare din partea instituțiilor statului, care, din nou, alimentează incertitudini și suspiciuni”, a afirmat deputatul.

Pe 19 februarie, președinta Maia Sandu a revocat decretul prin care, în 2022, Nicolae Șepeli fusese grațiat. În prezent, acesta este acuzat că ar fi recrutat cel puțin zece persoane pentru a comite asasinate în Ucraina, la solicitarea serviciilor speciale ruse.

Administrația prezidențială a precizat că grațierea a fost acordată în urma unei solicitări depuse în 2021 de Procuratura Generală, condusă atunci de Alexandr Stoianoglo, actualmente deputat din partea Blocului „Alternativa”. În demers se menționa că Șepeli și alte persoane condamnate în Rusia ar fi fost victime ale traficului de ființe umane.

Potrivit Președinției, reprezentantul PCCOCS a susținut cererea de clemență, iar un reprezentant al organizației „La Strada” a confirmat statutul de victimă. Ulterior, comisia de profil a avizat pozitiv solicitarea, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Decizia de revocare a intervenit după apariția unor informații noi.

Șefia statului a mai menționat că o a doua solicitare de grațiere a fost transmisă în octombrie 2021. La acea dată, Stoianoglo fusese suspendat din funcție, iar interimatul la Procuratura Generală era asigurat de Dumitru Robu.

În contextul acestui caz, deputatul PAS Lilian Carp a declarat anterior că Stoianoglo ar fi cerut ilegal grațierea unor persoane condamnate pentru trafic de droguri. Fostul procuror general a respins acuzațiile, afirmând că persoanele respective ar fi fost victime ale traficului și exploatării prin muncă forțată în Rusia.