Deputat, despre reforma APL: Pragul minim de 3.000 de locuitori – „bătut în cuie”

În prezent are loc amalgamarea voluntară a localităților, iar în toamnă va urma etapa normativă dacă inițiativele locale vor fi insuficiente, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Deputata a menționat că reforma se află deja la un stadiu avansat. În Parlament au fost votate modificări la Legea 225 privind procesul de amalgamare voluntară. Totodată, există mai multă claritate, iar lucrurile sunt mai evidente pentru autoritățile publice locale.

„În special, dacă facem referire la numărul de locuitori pe care ar trebui să îl aibă o unitate administrativ-teritorială după reformă, fiind vorba de 3.000 de locuitori, avem proceduri mai simplificate și mai clare privind procesul de consultare a cetățenilor, a consilierilor și a autorităților locale în procesul de amalgamare voluntară.

La fel, Guvernul a venit cu acel concept de reformă, care, la rândul său, vine cu prioritățile și obiectivele pe care și le propune această reformă: eficientizarea administrativă, profesionalizarea funcționarilor publici, mai multă digitalizare în sistemul administrativ, mai multă transparență decizională, dar și tot ceea ce numim noi descentralizare, inclusiv în domeniile patrimoniului și finanțelor publice. Și, nu în ultimul rând, obiectivul primordial al acestei reforme este prestarea unor servicii mai calitative pentru cetățeni și asigurarea unei vieți decente pentru oameni, indiferent de comunitățile în care locuiesc”, a subliniat Larisa Voloh.

Deputata a explicat că pragului minim de 3.000 de locuitori a fost stabilit în conformitate cu Legea 436, unde exista o prevedere potrivit căreia unitățile administrativ-teritoriale nu pot avea o populație mai mică de 1.500 de locuitori. 

„Cumva, nu s-a ținut cont de această prevedere de-a lungul timpului, din 2006, de când a fost votată legea. Astăzi, în contextul procesului de depopulare, avem comunități care au mult mai puțin de 1.500 de locuitori, avem și localități cu puțin peste 200 de locuitori sau cu 500 de locuitori. Deci, noi am pornit de la această cifră și am dublat-o. Astăzi, practic, nu mai admitem unități administrativ-teritoriale cu un număr mai mic de 3.000 de locuitori.

Evident că există păreri diferite. Unii consideră că, în contextul actual și în acest proces de depopulare a satelor, în mare parte, această cifră este una mică, iar impactul va fi redus în raport cu așteptările pe care le avem față de acest proces de reformă și că cifra de 5.000 ar fi una mult mai acceptabilă decât cea de 3.000. Pe de altă parte, încercăm să ascultăm și vocea cetățenilor, a oamenilor care locuiesc în aceste comunități mici, fricile și preocupările lor legitime privind modul în care vor fi administrate aceste comunități, dacă nu vor fi lăsate uitării, subestimate sau subdezvoltate în perspectiva unei comunități mult mai mari.

Există, pe de altă parte, și alte voci, precum și alte scenarii, care propun variante mult mai radicale, de exemplu scenariul municipalizării, care, de fapt, ar prevedea comunități mult mai mari, de peste 10.000 de locuitori.

Trebuie înțeles că, de fapt, cifra de 3.000 reprezintă un prag minim, deci nu este o regulă. În contextul acestei reforme, comunitățile ar putea decide să creeze unități administrativ-teritoriale care să aibă un număr de 5, 6, 10 sau mai multe mii de locuitori, în cazul în care există o viziune comună de dezvoltare a acestei comunități și o înțelegere agreată la nivel de primari, consilieri locali și cetățeni, astfel încât să își poată administra în comun și eficient treburile locale”, a precizat deputata Larisa Voloh.