Deputat: Armata Națională trebuie să fie reformată, să se apere singură

„Politicienii de până acum au vândut și au distrus prestigiul armatei. Astăzi, cu regret, nu este prestigios să fii militar, pe când în istorie în foarte multe țări în zona europeană era un prestigiu să fii ofițer, era un prestigiu să îți aperi țara”, spune deputatul Adrian Cheptonar, membru al Comisiei parlamentare securitate, apărare și ordine publică.

„Acum se muncește la elaborarea Strategiei de securitate națională. Cu siguranță, avem nevoie de o reformare a Armatei Naționale. Cu siguranță, este necesar să ne înarmăm, să putem să ne apărăm. La noi, din păcate, până acum politicienii care au condus R. Moldova până la accederea PAS la guvernare au considerat că să fii neutru înseamnă să nu ai nici măcar o piatră într-o praștie ca să te poți apăra de orice fel de atac.

Noi avem nevoie să dotăm mai bine armata, fapt cu care se ocupă acum și președinta Maia Sandu, ministrul Nosatîi, iar noi ca parlamentari am susținut creșterea bugetului pentru Armata Națională.

Dacă anul trecut bugetul pentru apărare al R. Moldova era de circa un miliard, anul acesta noi am aprobat un buget de 1,7 miliarde, o creștere mare, dar nu suficientă ca să ne putem să ne înarmăm doar pentru a ne putea apăra în caz că Federația Rusă ar reuși să ajungă la hotarele R. Moldova, estimez că ei vor, dar nu vor putea”, a spus Adrian Cheptonar în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

„În domeniul politicilor de apărare, Ministerul Apărării a reușit în ultima perioadă să-și identifice și să-și determine documentele principiale de bază: a fost elaborată Strategia națională de apărare, a fost aprobată Strategia militară, au fost aprobate pe intern documentele ce urmează să asigure dezvoltarea și modernizarea armatei, inclusiv planul de modernizare și dezvoltare a armatei pentru anii 2020-2030.

Aceste documente au fost elaborate în colaborare, cooperare și îndrumare inclusiv cu experții și partenerii noștri. Aceste documente corespund acelor viziuni asupra sistemului de apărare care să asigure o securitate suficientă R. Moldova, dar că ele fiind determinate în acțiuni concrete necesitau și o finanțare concretă, o finanțare stabilită care să asigure implementarea acelor acțiuni.

Dacă vorbim de Strategia națională de apărare pentru anul trecut și anii precedenți, inclusiv, bugetele nu ajungeau să acopere necesitățile.

Pentru anul acesta, pentru prima dată vedem că acele acțiuni care sunt în planul de dezvoltare a armatei sunt acoperite financiar.

Ministerul Apărării are viziuni ce trebuie să facă, când trebuie să facă și cum.

Toate aceste viziuni sunt bine calculate și sper că această finanțare, ce este de aproximativ de 0.55 din PIB, este un prim pas care va asigura un salt al armatei spre o nouă calitate, spre o mai bună protecție socială a militarilor, în primul rând, spre o mai bună instruire a lor, dar și spre o dotare cu tehnică corespunzătoare pentru că nu poți îndeplini misiunile de luptă moderne fără o tehnică corespunzătoare modernă.

Vedem deschiderea pe care o are Ministerul Apărării din partea partenerilor”, a afirmat generalul Ion Coropcean, fost șef al Statului Major.

„Cu siguranță, autoritățile R. Moldova și, în mod special, diplomații ar trebui să insiste pentru ca aceste parteneriate pe care ei le-au tot le-au identificat în ultimul an să producă și mai multă eficiență pentru sistemul de apărare națională al R. Moldova, fără a vorbi neapărat aici de integrarea R. Moldova într-o structură colectivă defensivă, pentru că știm că aceste discuții creează și în prezent anumite animozități la nivelul elitei politice.

Asta nu înseamnă că R. Moldova nu trebuie să aibă asemenea aspirații sau că nu trebuie să își consolideze pozițiile în cadrul parteneriatelor pe care deja le-a accesat în diferite perioade din anul 1991.

Faptul că există anumite demersuri care s-au concretizat în acțiuni este foarte bine. Asta, cu siguranță, va supăra și mai mult Moscova care deja susține că R. Moldova se înarmează în detrimentul propriilor sale interese naționale, dar asta nu înseamnă că autoritățile trebuie să țină cont de aceste opinii exprimate de Moscova și să nu acționeze în această direcție de a-și realiza obiectivele de securitate națională”, spune Angela Grămadă, președinte ESGA București.