De ce PAS a modificat legea privind Comisia Vetting? Igor Grosu vine cu explicații

Potrivit lui Grosu, autoritățile au ales să adopte modificarea și să solicite ulterior opinia instituției europene, asumându-și eventualele recomandări de ajustare a legislației, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.

„Am adoptat decizia, am transmis-o spre avizare, iar dacă vor exista recomandări de corectare, le vom analiza și le vom aplica”, a afirmat speakerul Parlamentului.

Subiectul a fost discutat și în cadrul unei emisiuni televizate, unde reprezentanți ai opoziției și ai majorității au exprimat poziții diferite. Deputatul Blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că opoziția era dispusă să susțină unul dintre candidați, însă nu a avut posibilitatea de a vota separat fiecare numire. În opinia sa, reducerea pragului de vot la 51 de deputați reprezintă „un precedent negativ”, motiv pentru care opoziția a contestat modificarea la Curtea Constituțională.

De cealaltă parte, deputatul PAS Marcel Spatari a explicat că schimbarea a fost determinată de lipsa de timp pentru finalizarea reformei justiției, în special a procesului de vetting al procurorilor. „Suntem într-o cursă contra cronometru și avem un calendar strict pentru finalizarea reformelor”, a declarat Spatari.

El a menționat că, în cazul în care Curtea Constituțională va anula modificarea legislativă, procesul de evaluare ar putea fi întârziat, ceea ce ar afecta calendarul reformelor necesare în contextul parcursului european al Republicii Moldova.

Amendamentul a fost adoptat de majoritatea parlamentară după ce proiectul de numire a lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a întrunit cele 61 de voturi necesare. Legea a fost promulgată de președinta Maia Sandu și a intrat în vigoare pe 6 martie, după publicarea în Monitorul Oficial.

Decizia a fost criticată de opoziție și contestată la Curtea Constituțională, iar Centrul de Resurse Juridice a atras atenția asupra rapidității cu care a fost adoptată modificarea, considerând că aceasta ar putea transmite un semnal negativ partenerilor europeni.