De ce Ilan Şor a rămas fără imunitate parlamentară

Astfel, Ilan Șor poate fi reținut, arestat, percheziționat și trimis în judecată penală, potrivit procurorului general interimar pentru „abuz de serviciu, săvârșit de către administratorul unei bănci în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale", transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Devalizarea sistemului bancar

Potrivit demersului Procurorului General interimar, Dumitru Robu. Procuratura Anticorupție a pornit urmăriri penale conexate în 2014 și 2019. 

Obiectul investigației îl reprezintă multitudinea de acțiuni ale unui grup de persoane, îndreptate la devalizarea în perioada anilor 2010 – 2014 a sistemului bancar al Republicii Moldova, prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup.

Procurorul general interimar a mai spus că ridicarea imunității este necesară și „pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală urgente, care se impun, în scopul evitării nimicirii, tăinuirii, substituirii probelor, înstrăinării bunurilor rezultate din infracțiune”.

„La 15 august 2019 în privința lui Ilan Șor a fost emisă o ordonanță de punere sub învinuirea prevăzută de art. 335, alin. 3 Cod Penal. 

Acesta și este motivul pentru care am venit în fața dvs, solicitând ridicarea imunității deputatului în Parlament Ilan Șor pentru efectuarea urmăririi penale urgente ce se impune", a declarat Robu.

Totodată el a susţinut că ridicarea imunității deputatului Ilan Șor ar putea să ducă la aflarea complicilor și beneficiarilor.

"Sunt necesarea efectuarea unor acțiuni urgente, care fără ridicarea imunității nu sunt posibile și vor prejudicia mersul urmăririi penale. 

Întreaga societate vrea să afle, cu adevărat, ce s-a întâmplat cu frauda bancară. Rog să susțineți cererea înaintată”, a declarat Dumitru Robu la tribuna Parlamentului.

Avocatul lui Şor

În timp ce deputații din majoritatea parlamentară au calificat momentul drept unul istoric, au mulțumit procurorului general interimar pentru „curaj” și s-au interesat când urmează acesta să ceară ridicarea imunității și altor parlamentari, deputații din Partidul Şor au susţinut că aceasta este o răfuială politică.

Deputatul Denis Ulanov, care până a ajunge în Parlament a fost avocatul lui Ilan Şor, în dosarul de escrocherie și spălare de bani, aflat în prezent pe rol la Curtea de Apel Cahul, a declarat că Igor Dodon se rezbună pe liderul său de partid „pentru că acesta ar putea spune câți bani i-a dat pentru întreținerea Partidului Socialiștilor, dar și alte cadouri”.

Totodată el a mai acuzat actuala guvernare de lașitate și a reiterat îndemnul din partea fracțiunii sale ca să fie modificată Constituția, astfel încât să fie anulată imunitatea parlamentară pentru toți deputații.

Deputatul socialist, Vlad Batrîncea, a susţinut că până acum Republica Moldova nu a avut procuratură şi nimeni dintre procurori nu a întreprins până acum nimic în vederea examinării dosarului privind frauda bancară prin prisma „grupului criminal”. Totodată el a susţinut că până la urmă şi avocaţii lui Şor ar putea fi traşi la răspundere.

O unealtă în mâna cui?

Vicepreşedintele Parlamentului Alexandru Slusari, a declarat că ceea ce s-a petrecut în Parlament, în privința lui Ilan Șor, s-a produs cu cinci ani întârziere. 

"Eu am să fiu mai indulgent cu Ilan Șor, vina lui pentru mine este evidentă, dar eu consider că dânsul a fost o unealtă”, a mai spus Slusari, care este şi președinte al Comisiei speciale privind elucidarea circumstanțelor fraudei bancare.

În schimb deputaţii democraţi deşi au susţinut ridicarea imunităţii, au cerut corectitudine și au invocat că dosarul pentru ridicarea imunității lui Ilan Șor ar fi subţire şi a fost examinat în grabă de Comisia juridică, numiri și imunități,

Dosarele lui Şor

Până a se implica în politică, Ilan Şor a avut imaginea unui prosper om de afaceri, inclusiv datorită afacerilor moștenite de la tatăl său, Miron Șor. Centrul afacerilor îl constituia magazinele duty-free și imobilele sindicatelor din Moldova.

În aprilie-noiembrie 2014 Şor a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, după ce statul pierduse în condiţii obscure statutul de acţionar majoritar. 

Pe lângă BEM, Şor a controlat prin mai multe persoane Banca Socială şi Unibank, conform raportului Kroll 1. Acest lucru i-a permis să fie realizat „Jaful secolului” - schemă prin care, în perioada 2012 - 2014, din cele trei bănci au fost scoși în off-shore miliarde de lei.

În octombrie 2015 în cadrul anchetei penale Șor a depus un autodenunț în care a menționat că, în schimbul unor servicii, i-a dat fostului premier, liberal-democratul Vladimir Filat, 250 de milioane de dolari. Autodenunțul i-a adus într-un final lui Filat lipsirea de imunitate parlamentară, arestare şi condamnare cu executare a nouă ani de închisoare.

Un alt denunț depus de Șor îl vizează pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, care a fost condamnat definitiv la 18 de ani de pușcărie.

Pe 21 iunie 2017, Șor însuși a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de închisoare, pentru spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere în același dosar al fraudei bancare. 

Însă din moment ce sentința nu este executorie, Șor s-a înscris în cursa pentru parlamentarele din februarie 2019 și a câştigat pe Circumscripția uninominală 18 din Orhei.

După ce pe 8 iunie 2019, socialiștii au făcut alianță cu Blocul ACUM și au numit conducerea Parlamentului și investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova.

Ulterior, procuratura a anunțat că acesta “a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul, instanță care examinează dosarul de escrocherie şi spălare de bani în care Șor este acuzat, a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.