De ce e nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată
20 noiembrie, 15:49
221
0
De ce e nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată
20 noiembrie, 15:49
221
0

Reziliența informațională este un fenomen important, dar relativ nou pentru contextul securității unui stat, dar și pentru cultura politică a unei societăți, poate, în special, a societății moldovenești.

Despre aceasta au discutat invitații dezbaterii publice „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, organizată de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că dezbaterea despre reziliența informațională este una relativ nouă.

În Uniunea Europeană despre ea a început să se discute în 2015, după evenimentele din Crimeea, Ucraina și răsturnarea regimului lui Ianukovici.

S-a început a discuta despre problema rezilienței informaționale, mai degrabă, inexistența rezilienței informaționale în Ucraina în contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă.

Dionis Cenușa susține că reziliența informațională trebuie înțeleasă ca pe o abilitate a statului de a-și proteja spațiul său informațional.

„Această definiție este una vastă, iar unii specialiști o leagă doar de spațiul virtual și securitatea cibernetică.

Dar ea trebuie privită prin prisma informației în general care reprezintă un bun public și care trebuie să fie cumva în responsabilitatea statului de a fi protejată de interferențe externe, în primul rând, da și de anumite încercări pe intern de a manipula informația care merge către public”, a spus el.

Potrivit lui Dionis Cenușa, existența rezilienței informaționale, în mod ideal, ar însemna că statul se îngrijește cum se cade de spațiul său informațional, de datele care merg către public, „începând cu pandemia și terminând cu procesele electorale dintr-o țară.

Dacă statul nu este capabil să facă acest lucru, atunci se poate de vorbit despre o absență a securității informaționale sau o reziliență informațională parțială”.

Aurelia Peru, dr. habilitat în științe politice, expert în PR și comunicare politică, a menționat că „la facultate, în studii se folosește conceptul de „război mediatic”, „război informațional”, „comunicare strategică”, mai recent „diplomație publică”, dar nu a mai întâlnit până acum noțiunea de „reziliență informațională” în spațiul mediatic.

„Conceptul este nou și este o provocare pentru cercetători.

În spațiul public internațional s-a început a discuta despre „provocările mediatice”, „război informațional mediatic” în contextul evenimentelor din 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia”.

Aurelia Peru spune în context că, în anul 2015,Uniunea Europeană a creat un „grup operativ de comunicare strategică” care este o structură în componența serviciului acțiune externă.

Tot în 2015, au fost create două platforme care să se ocupe de combaterea propagandei, dezinformării, fake-news-urilor. 

Este vorba despre platforma StratCom, direcționată spre vecinătatea estică a UE și o a doua platformă, numită: Arab Stracom, pentru lumea arabă, în care experții în domeniu aveau sarcina de a anticipa și de a ține piept fluxului dezinformării

Potrivit ei, percepția lipsei securității informaționale și a presiunilor venite din exterior prin sursele informaționale, Republica Moldova a simțit-o în 2016-2017, în contextul alegerilor prezidențiale din 2016.

”Însă, la nivelul legiuitorului, despre necesitatea securizării spațiului informațional a început să se discute în 2017.

La inițiativa deputaților din Partidul Democrat, s-au făcut primele modificări în Codul Audiovizualului și au fost introduse două concepte noi în două articole ale Codului Audiovizualului.

Este vorba despre conceptul de securitate informațională, care până atunci a fost lipsă și a inclus definiția securității informaționale.

De asemenea, au fost făcute schimbări în art. 9 al Codului Audiovizualului, cu referire la libera transmisiune sau reluare a programelor produse de posturile de televiziune doar din statele care au semnat Convenția Europeană transfrontalieră, plus Canada, UE și SUA. Acestea au fost metode ale clasei politice de atunci pentru a securiza spațiul informațional”, a spus Aurelia Peru.

Dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, este ediția a 159-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter