De ce e nevoie de o regulă anti-traseism în Parlament? Părerile unor experți

Subiectul a revenit în atenția publică după ce deputații au aprobat, pe 7 mai, în prima lectură, noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului. Una dintre principalele prevederi vizează combaterea traseismului politic. Astfel, deputații care părăsesc o fracțiune sau sunt excluși nu vor mai putea adera la alte fracțiuni și nici crea fracțiuni pentru partide care nu au acces în Parlament în urma alegerilor ori pentru formațiuni interzise sau declarate neconstituționale, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Totuși, aceștia își vor păstra mandatele, însă vor activa ca deputați neafiliați.

Analistul Igor Boțan susține că necesitatea unei astfel de reguli vine din experiențele politice ale ultimilor ani.

„Orice regulă este expresia unei experiențe”, afirmă expertul, amintind unul dintre cele mai cunoscute episoade de traseism politic din R. Moldova, produs în 2015.

Potrivit lui Boțan, atunci două treimi din fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și patru cincimi din fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova au părăsit formațiunile din care făceau parte și au aderat la fracțiunea Partidului Democrat din Moldova.

„Toată lumea a fost luată prin surprindere, iar cetățenii aveau tot dreptul să spună: Noi am votat una și acum vedem cu totul altceva”, a declarat Igor Boțan.

Analistul amintește că mai multe partide, inclusiv comuniștii și socialiștii, au promovat în trecut inițiative similare împotriva traseismului politic, deși în prezent critică noile modificări propuse.

Totodată, Boțan atrage atenția că există și opinii ale Comisiei de la Veneția care susțin că deputații reprezintă cetățenii și nu partidele politice.

„Partidele sunt doar vehiculele care i-au adus în Parlament”, explică expertul, menționând că parlamentarii nu pot fi sancționați pentru schimbarea viziunilor politice sau pentru eventuale conflicte cu conducerea partidului.

Analistul a oferit și exemplul Spaniei, unde marile partide au convenit să nu accepte în fracțiuni deputați care au părăsit alte formațiuni.

La rândul său, Nicolae Negru consideră că noile reguli ar putea limita corupția politică și cumpărarea deputaților.

„Astfel se păstrează voința alegătorilor și face fără rost cumpărarea deputaților”, afirmă analistul.

Acesta admite însă că deputații transfugi ar putea continua să influențeze politica prin negocieri informale și jocuri de culise.

„Ei nu pot folosi tribuna Parlamentului pentru a face publicitate unei alte formațiuni, care i-a plătit”, spune Nicolae Negru.

Comentatorul vede însă și un risc al noilor prevederi: limitarea disidenței interne în partide.

„Dacă cineva vrea să facă disidență sau nu este de acord cu conducerea partidului, într-un fel este obligat să stea cu această fracțiune”, afirmă acesta.

Potrivit proiectului, deputații neafiliați vor avea drepturi limitate comparativ cu membrii fracțiunilor parlamentare. Ei nu vor putea face parte din Biroul permanent al Parlamentului, conduce comisii parlamentare sau beneficia de timpul garantat pentru discursuri și resursele unei fracțiuni.