Curăraru: Fără sprijin european, Moldova riscă să ajungă „în meniul lui Putin și al lui Trump”
Solicitarea României privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, formulată la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, readuce Republica Moldova în prim-planul dezbaterilor europene de securitate, într-un moment în care viitorul negocierilor de pace depinde tot mai mult de implicarea directă a actorilor europeni.
Foto: moldova1.mdExpertul în securitate Andrei Curăraru avertizează că menținerea contingentului rus în Transnistria reprezintă o amenințare cu implicații geopolitice pentru întreaga regiune. În opinia sa, includerea Republicii Moldova pe agenda negocierilor este un pas pozitiv, însă excluderea Uniunii Europene ar genera riscuri majore, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
În cadrul emisiunii „În Context”, Curăraru a declarat că, în absența UE, Chișinăul ar putea deveni subiect de negociere între marile puteri, inclusiv Vladimir Putin și Donald Trump.
„Pentru Republica Moldova este bine să fie pusă în vizorul acestor negocieri, dar dacă aceste negocieri nu include Uniunea Europeană, este foarte riscant. Pentru că am risca să ajungem de la topul știrilor pe meniul lui Vladimir Putin și al lui Donald Trump”, a avertizat Andrei Curăraru.
Potrivit expertului, prezența militară rusă în Transnistria rămâne o vulnerabilitate strategică, chiar dacă unitățile de acolo nu au fost implicate direct în războiul din Ucraina. Existența regiunii separatiste este descrisă drept o presiune constantă asupra Chișinăului și Kievului, iar lipsa unei soluții de securitate durabile ar menține permanent acest risc.
Curăraru susține că Moscova ar trebui să demonstreze prin acțiuni concrete renunțarea la politicile destabilizatoare și să ia în considerare solicitările europene, inclusiv în perspectiva unor eventuale garanții de securitate și a reconstrucției postbelice. El avertizează că actualul contingent din Transnistria ar putea fi utilizat pentru provocări sau operațiuni de amploare, menționând activități atribuite serviciilor secrete ruse și utilizarea cetățenilor din regiune.
Expertul consideră că presiunile financiare și comerciale ar putea determina Uniunea Europeană să participe direct la negocierile de pace și la reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin asumarea unor responsabilități de securitate.
În același timp, Curăraru evidențiază vulnerabilitățile armatei ruse, invocând probleme logistice, deficiențe de comunicare și pierderi semnificative pe front. În opinia sa, Ucraina ar putea corecta treptat actuala linie a frontului prin acțiuni tactice, fără a fi necesar un contraatac de amploare.
El mai afirmă că Rusia se confruntă cu un deficit major de personal militar, iar capacitatea de mobilizare ar fi inferioară pierderilor înregistrate. Potrivit expertului, Moscova ar pregăti o nouă mobilizare în primăvară.
Reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene are loc în contextul discuțiilor privind adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au ajuns anterior la un consens.
Înaintea reuniunii, ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reafirmat poziția constantă a Bucureștiului privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, subliniind că această abordare este susținută la nivel european. Oficialul român a precizat că a discutat subiectul cu președinta Maia Sandu și cu autoritățile de la Chișinău, exprimând totodată deschiderea pentru integrarea regiunii într-un viitor european, cu condiția retragerii forțelor ruse.