Calculele efectuate de Executiv arată că în urma susținerii inițiativei respective, potențialul impact maxim asupra bugetului public național ar constitui estimativ 1.006,1 mln. lei anual, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

„Astfel, susținerea inițiativei date va avea ca efect diminuarea încasărilor la buget, iar o eventuală acceptare și implementare a acesteia ar determina necesitatea replanificării veniturilor și cheltuielilor bugetare, în contextul în care art. 131 alin. (6) din Constituția Republicii Moldova, prevede că nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, se arată în notă.

Inițial, la mijlocul lunii iunie 2021, șefa statului anunța despre un astfel de proiect. Atunci, aceasta declara că speră să obțină sprijinul următorului parlament pentru adoptarea proiectului de lege, iar pentru concetățenii să fie un argument în plus ca să revină acasă.

În aceeași zi, Marina Tauber și Gheorghe Cavcaliuc o acuzau pe Maia Sandu de „furt intelectual”. Tauber spunea că proiectul „este aproape identic cu un proiect propus în aprilie 2020 de Partidul „Șor”, pe care atunci Partidul Acțiune și Solidaritate l-a numit populist și a refuzat să-l voteze”, iar Cavcaliuc declara că proiectul este „un plagiat sau furt intelectual”.

Totuși, potrivit notei Guvernului, proiectul care a fost avizat negativ nu a venit din partea președintei, dar din partea unui grup de deputați ai BCS. Acesta a fost înregistrat pe 9 august.

Jurnaliștii îndeamnă oamenii să revină acasă și împreună să construim viitorul țării noastre, transmite Știri.md cu referire la noi.md.

”- Veniți acasă măi copii! E singurl mesaj care imi vine pentru că dacă suntem mai mulți suntem mai puternici. - Hai să ținem neamul grămăjoară, atât de mult la-m împrăștiat în lumea mare, încâât tradițiile noastre nu se pot uni asemenea covorului dorului.

- Și-apoi lucruri frumoase se fac în comun. În sat când se construiau case ce se făcea? Clacă! Și venea tot satul să ajute. - Și la masa cea mare tot clacă se făcea, când venea toată mahala să mănânce! - Deci, să vină odată acasă și să facem clacă, să construim odată țara asta cumva”, au spus jurnaliștii.

Agenția rusească TASS scrie că cetățenii străini care vor munci ilegal în Rusia vor fi amendați cu până la 5.000 de ruble rusești (circa 1.200 de lei, n.r.), transmite Știri.md cu referire la IPN.

Pe lângă amendă, vor fi deportați și li se va aplica interdicția de intrare pe teritoriul Federației Ruse. Pentru fiecare muncitor ilegal, patronul va fi amendat cu 800 de mii de ruble rusești (echivalentul a circa 200 de mii de lei), transmite IPN.

Reprezentanții Ministerului rus de Interne precizează că pe 31 decembrie expiră măsurile provizorii, introduse de președintele rus, care le permiteau cetățenilor străini să-și reglementeze statutul juridic pentru a munci legal, fără a părăsi teritoriul Federației Ruse.

Cetățenii din câteva state, inclusiv din Republica Moldova, au dreptul să solicite patentă fără a lua în considerare cerințele pentru termenul-limită de depunere a documentelor și scopul declarat de intrare în Federația Rusă.

Angajatorii care implică în munci cetățeni străini pot încheia cu aceștia contracte de muncă, iar timp de trei zile urmează să notifice organele teritoriale de resort. De asemenea, patronii trebuie să dețină un permis pentru a angaja muncitori străini.

Sunt invitate să aplice autoritățile publice locale de nivelul I, în comun cu asociațiile/membrii diasporei, asociațiile de băștinași, grupurile de inițiativă ale cetățenilor stabiliți în străinătate sau reveniți, partenerii de dezvoltare/donatorii, pentru a beneficia de susținere financiară nerambursabilă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” urmărește stimularea dezvoltării localităților prin atragerea capitalului uman și financiar din diasporă.

Un scop este și păstrarea conexiunii dintre cetățenii plecați și localitățile de origine prin realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare locală, se arată într-un comunicat de presă.

Programul este deschis pentru aplicare autorităților publice locale din Moldova, indiferent de numărul de locuitori, care au rol de aplicant lider și poartă răspundere pentru implementarea proiectului de dezvoltare locală.

Finanțarea proiectelor are loc în baza formulei „1+3”, având ca parteneri (1) diaspora, (2) Guvernul Republicii Moldova, (3) autoritățile publice locale și (4) partenerii de dezvoltare/donatorii.

Autoritatea publică locală care a beneficiat de suport financiar în cadrul Programului DAR 1+3 două ediții consecutive nu este eligibilă de a beneficia de finanțare la următoarea ediție.

Programul a fost aprobat de Guvern în 2018.

Mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost acasă de sărbători. Au venit bucuroşi, dar părăsesc cu tristeţe locul de baştină, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Aeroportul Internaţional Chişinău era astăzi plin de cetăţeni ai Republicii Moldova stabiliţi peste hotare.

Anglia, Irlanda, Italia şi Franţa au fost principalele destinaţii ale basarabenilor, care şi-au luat concediu de sărbători pentru a reveni acasă.

„Foarte bine, plăcut, frumos, am prins un pic de zăpadă. Doar că concediul tot timpul e cam scurt şi acum cu restricţiile astea e foarte greu să ajuni acasă la cei dragi.

Plecaţi cu nostalgie văd. Da, cu rupere de inimă. Plecăm departe de ce dragi, bătrânii noştri, fraţi, surori, dar nu avem încotro, ne ducem într-un loc mai bun. Dacă aici nu ni se oferă nimic, nicio şansă la viaţă.

Ne-am întâlnit după atâţia ani, a fost foarte interesat. Cât timp n-aţi fost acasă? Vreo 4-5 ani precis. Cum aţi sărbătorit Crăciunul, Revelionul?

Cu familia, cu prietenii, chiar a fost super. -Să ne spuneţi văr rog dacă v-aţi luat bucate tradiţionale moldoveneşti cu voi? Sigur, mama soacră o pus tot în geantă. Noi zburăm în Dublin.

Aţi fost acasă de sărbători, cum a fost ? Foarte scurtă vacanţă, s-a dorit mai lungă, în schimb am reuşit de toate, am văzut părinţii, am petrecut timpul bun cu prietenii.  Îmi pare bine că am avut aşa ocazie, a mai rămas doar rândul ăsta lung să-l trecem de la înregistrare”.

Basarabenii se despart cu greu de casă. La fel se simt şi cei care rămân să-i aştepte.

„Era mai bine aici, poate stăteam toţi împreună, dar cu părere de rău asta-i situaţia, nu avem ce face, trebuie să-i petrecem, trebuie să-i primim, cu greu, cum este, dar cred că acolo e mai bine”.

Şi la autogara centrală din Chişinău am întâlnit oameni, care au revenit acasă de sărbători, iar acum se întorc la muncă sau la studii în România.

„Sunt bucuros că am venit. Am sărbătorit cu familia, cu prietenii, mi-a plăcut. Cât timp aţi stat? Am stat două săptămâni.  Au pus părinţii ceva bucate tradiţionale moldoveneşti? Da, desigur. Roşii în borcane, costiţe, ciocolate moldoveneşti. Extraordinar, cu pandemia asta, am petrecut în familie”.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele 24 de ore din Republica Moldova au plecat peste 15 mii de oameni.

Diana ne-a povestit că a plecat pentru prima oară în Japonia doar pentru o lună, după care a înţeles că aceasta este ţara în care vrea să trăiască. Femeia spune că în scurt timp şi-a întâlnit viitorul soţ şi a întemeiat o familie acolo, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

"Cu timpul am născut fetiţa prima, apoi băiatul. S-au dus copiii la grădiniţă, am început eu să învăţ limba, să înţeleg mai multe", a spus moldoveanca.

Diana spune că ideea de a deschide un restaurant moldovenesc în Tokyo i-a venit în timp ce stătea în concediu de maternitate. Femeia spune a fost inspirată de bucatele pregătite de bunica ei de la ţară.

"I-am spus hai să încercăm să facem un restaurat moldovenesc în Japonia, că nu este în Japonia nimic. Fiindcă şi vinurile sunt gustoase la noi şi mâncarea e foarte super. Şi i-am spus hai să facem, aşa mi-a venit o idee spontană vreau să-şi spun", a menţionat conaţionala.

Diana ne-a făcut o excursie prin localul ei, pe care l-a numit "Noroc".

Pragul restaurantului este călcat în mare parte de japonezi care iubesc mâncarea noastră tradiţională. Diana spune că pregăteşte singură bucatele.

"Japonezilor le place chestia să se ducă să guste ceva nou, pe ei trebuie să îi uimeşti nu doar că le-ai pus ceva, dar să le spui istorii", a precizat Diana Kurata.

Diana Kurata ne-a mai povestit că împreună cu mai mulţi japonezi planifică să vină în ţara noastră pentru a le face o excursie.

Femeia, împreună cu unul dintre cei mai renumiţi bucătari de pe mapamond, Massimo Bottura, au preparat online prăjitura copilăriei noastre, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Desertul a fost adaptat în stil italian, iar procesul de pregătire a fost urmărit de peste 100 de mii de oameni.

Desertul "Cuşma lui Guguţă'' a devenit popular în lume datorită Doinei Paulesco, o tânără din Chişinău, care la vârsta de 12 ani a plecat cu familia în Italia.

Acesta povesteşte că după ce a învăţat meseria de bucătar, a ajuns să lucreze la unul dintre cele mai prestigioase restaurante.

"Mi-am pus toate economiile deoparte şi am ales o şcoală internaţională de bucătari din Parma, care este foarte renumită. Această şcoală m-a trimis să fac stagiul de practică câteva luni la restaurant. Şi după cinci luni am rămas în echipă. Aşa s-a realizat marele meu vis", a spus Doina Paulesco, bucătar.

Timp de patru ani, moldoveanca lucrează ca bucătar la un restaurant din Modena, inclus în top 5 la The World's 50 Best Restaurants Awards în 2010.

"Să lucrez lângă Massimo Bottura, cel mai bun bucătar din toată lumea, este un vis. Asta înseamnă că lucrezi în fiecare zi cu multă energie pozitivă", a declarat Doina Paulesco.

Doina povesteşte cum "Cuşma lui Guguţă" a ajuns desertul principal în seara de Revelion: "După lockdown în Italia eram cu toţi demoralizaţi. 

Atunci, Massimo ne-a spus să ne gândim la meniul de Revelion. Suntem aproape 20 de bucătari în echipa lui.

El ne-a cerut ca fiecare să aducă câte o bucăţică din amintiri din copilărie. Mi-a venit deodată în cap ''Cuşma lui Guguţă''. Îmi aminteşte de sărbători, atunci când mama îl gătea"

Moldoveanca susţine că desertul tradiţional a fost adaptat după produsele din Italia.

"Desertul ''Cuşma lui Guguţă'' l-am făcut pornind de la reţeta tradiţională. Clătite, smântâtă, vişine şi ciocolată. Ne-am imaginat o cuşmuliţă întoarsă şi am pus ciocolata care s-a transformat în creme brulee, smântână şi vanilie. M-am jucat mult cu consistenţa la vişine", a spus Doina Paulesco.

Moldoveanca susţine că nu se va opri aici, iar scopul ei este de a promova atât bucătăria tradiţională, cât şi tradiţia ţării de unde a plecat.

În opinia acestora, oamenii vor salarii de două ori mai mari şi aproape un sfert sunt gata să plece fără să se mai întoarcă acasă, relatează Mesager, transmite Știri.md.

Anual, peste 40 de mii de moldoveni aleg calea stăinătăţii, iar în ţara noastră decedează tot mai multe persoane decât se nasc, astfel populaţia se reduce cu aproape 50 de mii de oameni.

Potrivit IDIS Viitorul, doar în 2021 aproximativ 34 de mii de moldoveni au plecat peste hotare.

„Lucrurile care îi determină pe oameni să plece sunt doar două, nici nu este corupţia, nici nu este lipsa unei calităţi a vieţii. Două lucruri: lipsa unui loc de muncă şi un salariu bine plătit. Depopularea ţării devine problema numărul unu a dezvoltării economice”, a menţionat economistul Veaceslav Ioniţă.

Potrivit expertului, Veaceaslav Ioniţă, pentru o leafă de aproape 15 mii de lei, moldovenii ar accepta să muncească acasă. Anul trecut, salariul mediu net pe economie a fost de 7.600 de lei. În ultimii 10 ani, în ţara noastră există peste 600 de mii de locuri de muncă.

„Republica Moldova, cel puţin, în perspectiva următorilor 3-4 ani, va continua să se confrunte cu probleme de migraţie a populaţiei, va continua să se confrunte cu probleme de spor natural negative”, a precizat Ioniţă.

Peste un sfert dintre moldoveni ar migra definitiv din ţară, în timp ce în jur de 32 la sută susţin că temporar, iar aproape 40%  refuză categoric să plece din Republica Moldova.

În ultimii 30 de ani, populaţia ţării noastre a scăzut cu 1 milion de persoane, cele mai mari valuri de migraţie au fost la începutul anilor 2000 şi în perioada 2016-2020, când au părăsit ţara peste 400 de mii de oameni.

În prezent, în ţară locuiesc 2,8 milioane cu tot cu regiunea transnistreană, dintre care aproximativ 200 de mii migrează pentru munci sezoniere.

Zilnic, frontiera este traversată de aproximativ 1.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Țările din care vin cei mai mulți concetățeni de-ai noștri sunt Franța, Germania, Spania, Cehia, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Victor Sochircă este originar din Soroca. A circulat cu automobilul tocmai 2.500 km, din Franța până în Moldova.

Părinții și bunicii încă nu știu că în câteva ore Victor urmează să le bată în ușă. Tânărul spune că își vizitează rudele o dată în an, pentru ca să le fie alături măcar la sărbătorile de iarnă. 

„Din Franța vin. Da, sunt de 13 ani acolo deja, sunt stabil acolo. Părinții, buneii, am venit să le fac o surpriză de sărbători că ei nu știu că eu vin. E foarte important să sărbătorim împreună, mai ales cât sunt părinții în viață. Recomand la toată lumea să vină, să se vaccineze în primul rând”, ne-a spus Victor.

„Sărbătorile vin cu un flux puțin mai crescut. După statistică, timp de 24 de ore în jur de 700-1.000 de persoane, iar mijloace de transport în jur de 200-300 de mijloace”, a spus Marin Ucraineț, angajat al Sectorului Poliţiei de Frontieră „Costești” al DR Nord.

Iar cei care nu pot reveni acasă de sărbători transmit colete cu tot felul de bunătăți, pentru ca măcar așa să-i bucure pe oamenii dragi.

„În mare parte, sunt așteptați la ieșirea din cadrul Postului Vamal. Sunt așteptați de obicei de rude, părinți, fii și feciori. În coletele transmise sunt în marea majoritate dulciuri, produse alimentare sau tehnică de uz casnic în limitele cadrului legal”, a spus Ion Lungu, angajat al Postului Vamal Costești.

Domnul Mandalac, din satul Pârjota, raionul Râșcani, a venit acasă din Germania pentru a-și revedea casa părintească, deși pe acolo demult nu a călcat picior de om. Familia lui s-a împrăștiat prin toată lumea.

Bărbatul a venit acum acasă, pentru că acestea sunt unicele zile din an când poate să facă ordine prin casă și în ograda unde a copilărit.

„Da, de sărbători acasă am venit. Cu munca sunt de vreo 5 ani. Să văd casa, că e plină de buruieni și trebuie să mă duc să le prășesc”, a spus bărbatul.

Pe acest bărbat îl așteaptă acasă mama-soacră. El spune că atâta timp cât aceasta va fi în viață, va reveni în Moldova, ca să întâlnească Anul Nou alături de ea.

„Am venit să sărbătorim, da. Cât mai avem la cine veni, am venit să sărbătorim. Venim de la Alba Iulia, de la Sibiu și Alba Iulia. Da, ne așteaptă mama-soacră”, ne-a spus bărbatul.

Sunt și din cei care se întorc pentru a-și aduce părinții, care au sărbătorit Crăciunul peste hotare. Din cauza serviciului, nu vor putea să întâlnească Anul Nou împreună.

„O aduc pe mama mea. Am petrecut sărbătorile de iarnă, mai exact, am petrecut Crăciunul acasă, la Suceava, iar acum venim în Republica Moldova. Ne plac sărbătorile. Nu, mă întorc înapoi, că... situația este așa că trebuie să fiu înapoi”, a spus bărbatul.

„Super! La cel mai înalt nivel”, a spus bărbatul revenit de peste hotare.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele cinci zile, aproape 145.000 de moldoveni au intrat în ţară.