Cum Kremlinul a încercat să modeleze politica și identitatea R. Moldova

Scrisoarea, adresată conducerii R. Moldova, critică „politica rusofobă” a guvernării, acuzând „critica nefundamentată a politicii externe a Rusiei” și cerând președintelui de atunci Igor Dodon, speakerului Andrian Candu și premierului Pavel Filip să „înceteze imediat politica rusofobă”, transmite Știri.md cu referire la rise.md.

Într-o investigație, jurnaliștii de la rise.md scriu că, în aceeași zi, o copie a documentului este trimisă la Moscova către Fundația pentru sprijinirea și protecția drepturilor compatrioților din străinătate (Pravfond), o organizație înființată în 2012 de Ministerul rus de Externe, cu scopul de a implica diaspora rusă în promovarea politicii externe a Rusiei.

Această scrisoare face parte dintr-un tezaur de circa 50.000 de emailuri din arhiva Pravfond, obținută de jurnaliștii postului public danez DR și partajată cu OCCRP și parteneri media, printre care și jurnaliștii de la Rise.md.

Astfel, în lunile următoare, CCRM trimite la Moscova o nouă scrisoare, în care denunță „tentativa de a limita difuzarea emisiunilor legendare ale televiziunilor rusești” și denunță „propaganda marșului minorităților sexuale” susținută, potrivit lor, de „europeni și americani în țara noastră ortodoxă”.

Fondat spre sfârșitul anilor ’90, Congresul Comunităților Rusești reunește organizații locale rusești din diferite raioane ale Republicii Moldova, având ca obiective protejarea minorităților etnice ruse, a culturii și tradițiilor acestora, dar și a „memoriei istorice”. Liderul său de bază este Valerii Klimenco, o figură veterana a activismului prorus în Moldova.

Klimenco a fost ales local din partea Mișcării „Ravnopravie”, pe care a condus-o până în 2016, când partidul a fost preluat de oligarhul Ilan Șor, implicat în dosarul „Furtul miliardului”. După scoaterea în afara legii a Partidului Șor în 2023, Klimenco a rămas afiliat la mișcările politice nou create de foștii colegi, fiind inclus pe lista de sancțiuni a Canadei ca „Colaborator rus în Moldova”.

Pe pagina oficială, CCRM se laudă cu proiecte precum „Moldova, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei” și elaborarea unor manuale școlare, finanțate de Pravfond, menite să „contracareze falsificarea istoriei Rusiei”. Manualele prezintă istoria Rusiei prin „exemple din trecutul grandios” și minimalizează sau omit aspecte precum Pactul Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către URSS.

În 2012, odată cu lansarea Pravfond, Congresul a creat un centru de sprijin juridic pentru compatrioții ruși din Moldova și Transnistria, finanțat printr-un grant de circa 45.000 de dolari. Activitățile centrului includeau redactarea cererilor și reclamațiilor, informarea despre condițiile de trai și accesul la universități rusești, precum și asistență juridică.

În 2013, liderul Partidului Social Democrat Victor Șelin a apelat indirect la această asistență după ce Comisia Electorală Centrală a anulat semnăturile pentru un referendum privind aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică, acuzând autoritățile de „presiune directă” și persecuții împotriva compatrioților ruși.

Klimenco a intervenit frecvent, solicitând Pravfond să aprobe asistența juridică pentru diverse cazuri, inclusiv pentru membri ai organizației de stânga radicală „Antifa”, pe care îi descria ca „adepții vectorului estic” și vorbitori de limbă rusă.

Klimenco a raportat despre cazuri de urmărire penală legate de colectarea semnăturilor pentru Uniunea Vamală și a sprijinit un angajat vamal din Transnistria reținut sub acuzația de trădare, pe care Congresul l-a apărat la cererea rudelor sale, solicitând aprobarea Pravfond.

În 2015, din cauza crizei financiare din Rusia, finanțarea Pravfond a fost oprită, însă Klimenco a subliniat că „nici pe conaționalii noștri nu putem să-i abandonăm” și a cerut ca centrul să fie „perceput ca o unitate de luptă a fundației”.

Comunicarea între Congres și Pravfond a continuat până în 2017, incluzând rapoarte de activitate, articole despre forumuri culturale, comemorări ale Zilei Victoriei și acuzații repetate la adresa „politicii rusofobe” a autorităților moldovene.

CCRM a trimis și o scrisoare în mai 2014 către președintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, amenințând cu trimiterea voluntarilor din Moldova pentru protecția compatrioților ruși în contextul conflictului din Donbas, subliniind că „niciun hotar nu o să-i oprească”.

Klimenco a justificat acea scrisoare ca fiind profetică, afirmând că „acest conflict va deveni critic pentru Ucraina”, ceea ce, susține el, s-a și întâmplat.

La sfârșitul anului 2014, Klimenco a trimis o felicitare de Crăciun directorului Pravfond, încheind cu „Slavă Rusiei!”

De-a lungul anilor, Klimenco a susținut că Republica Moldova are viitor doar ca parte a Rusiei sau cel puțin în strânsă relație cu aceasta, continuând să militeze pentru influența rusă în țară și regiune.

Citește întreagă investigație pe rise.md.