main logo
777

Cum au fost criticate alegerile din Moldova în Parlamentul European

Alegerile din Republica Moldova au fost discutate, ieri, 4 martie, în cadrul Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European.

Cum au fost criticate alegerile din Moldova în Parlamentul EuropeanCum au fost criticate alegerile din Moldova în Parlamentul European

Astfel, prezența scăzută la vot, presiunile asupra angajaților publici, racolarea resurselor publice, transportarea și coruperea alegătorilor din regiunea transnistreană, au fost doar câteva din concluziile misiunii de monitorizare a scrutinului, transmite Știri.md cu referire la Unimedia

„Avem impresia că majoritatea aspectelor au fost administrate în mod profesionist și transparent. Secțiile au fost gestionate bine. Aceste alegeri au fost văzute ca un test pentru eliberarea asistenței macrofinanciare...Au existat câteva aspecte negative. În primul rând, prezența la vot a fost mai puțin de jumătate. Mult mai scăzută decât la alegerile anterioare. Părea să fie un semn al scăderii încrederii în instituțiile de stat. Invalidarea alegerilor locale din Chișinău a fost una din experiențele negative...Au existat acuzații în legătură cu presiunile asupra angajaților publici și racolarea resurselor publice.

Potrivit Rebeccăi Harms, procedura de vot a devenit ușor confuză, din cauza celor patru buletine de vot, menționând că acest lucru a fost unul intenționat.

„De asemenea, am criticat ferm tratamentul moldovenilor care locuiau în afara țării. Aceștia nu au putut să voteze în baza buletinului. Cei din diasporă nu au putut să voteze cu pașapoartele expirate. Lucru care nu a fost la alegerile anterioare.

Am fost șocați de autobuzele care transportau locuitorii din Transnistria către secțiile de votare. Au existat afirmații credibile că unii au primit bani”, a conchis Harms.

În acest sens, europarlamentarul Cristian Preda a susținut că rezultatele și felul în care s-au desfășurat alegerile în Moldova nu reprezintă o îmbunătățire democratică.

„Votul în Transnistria servește oligarhilor din ambele părți. Mă tem că aceeași alegători vor fi utilizați și în alegerile din țara mea. Au și pașaport român. Votul din Transnistria pune o problemă de credibilitate pentru acest scrutin și nu trebuie să ignorăm acest lucru. Cred că trebuie nu doar să menținem ajutorul financiar, dar să introducem și sancțiuni pentru acești oligarhi responsabili pentru corupția din Moldova, care controlează Guvernul sută la sută și care au dus la un regim extrem de rău. Trebuie să nu cedăm șantajului acestor elite corupte”, a mai spus Preda.

Totuși, Andi Cristea s-a arătat mai optimist, menționând că modul în care s-au organizat alegerile, inclusiv și rezultatul lor, a infirmat și a contrazis critica la adresa sistemului electoral mixt din Moldova.

„Vreau să felicit Guvernul pentru maniera corectă de organizare a alegrilor”, a menționat Cristea.

Europarlamentarul Petras Auštrevičius a susținut că procesul electoral din Moldova nu este unul foarte bun, precizând faptul că există probleme la formarea Parlamentului.

„Trebuie să spunem că participarea la vot a scăzut foarte mult. Singurul licăr de speranță e faptul că ACUM a reușit să obțină 27 de locuri în Parlament”, a spus deputatul PE, Joachim Zeller.

În acest sens, europarlamentarul nu a exclus organizarea alegerilor anticipate în Republica Moldova.

„Cred că este foarte greu să continuăm cu acordul de Asociere cu Moldova. Trebuie să observăm cum evoluează lucrurile și să acordăm sprijinul nostru opoziției democratice”, a menționat europarlamentarul.

De asemenea, deputatul Parlamentului European, Miroslav Poche, a ținut să menționeze că alegerile din RM au fost libere și concrete, chiar dacă campania a fost afectată de o serie de probleme.

„Se puteau simți consecințele de la alegerile locale din Chișinău. Îmi pare rău că partidele pro-europene au negat posibilitatea de a intra într-o coaliție”, a spus Poche.

„Nu trebuie să fim complici la corupție”, a conchis Rebeca Harms.

Amintim că scrutinul din 24 februarie a fost monitorizat de 485 de persoane – din partea a 12 instituții internaţionale guvernamentale, printre care Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, Delegația Uniunii Europene, Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării