Potrivit CUB, această inițiativă ar fi o „tentativă periculoasă de concentrare a puterii într-un singur centru decizional, sub pretextul apărării ordinii constituționale”, transmite Știri.md.

„Propunerile avansate amintesc mai curând de modelele de „democrație controlată” promovate de regimurile autoritare, contrare normelor democratice și principiilor statului de drept.

Atribuirea de competențe extinse CSS-ului – precum posibilitatea de a suspenda legi, închide partide, reține persoane sau bloca publicații – nu poate fi realizată în afara cadrului constituțional. Orice tentativă de ocolire a procedurii de modificare a Constituției echivalează cu un atac frontal asupra ordinii democratice”, se menționează într-un comunicat al formațiunii.

CUB mai subliniază că, întrucât deciziile CSS nu pot fi contestate în instanță, extinderea atribuțiilor sale ar putea crea „un precedent periculos, comparabil cu o lovitură asupra fundamentelor democratice ale statului”.

„Consolidarea unei structuri neconstituționale care concentrează decizia executivă, legislativă și judecătorească într-o singură mână anulează separația puterilor în stat și deschide ușa abuzurilor.

CUB solicită autorilor acestor propuneri să renunțe la proiecte care deturnează ordinea constituțională și să revină în limitele clare ale statului de drept. Reformele reale se fac cu respect față de cetățeni, cu transparență și cu consultare publică, nu prin mecanisme de forță și improvizații autoritare”, mai notează formațiunea.

Știri.md reamintește că Consiliul Suprem de Securitate, prezidat de șefa statului Maia Sandu, ar putea căpăta atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS Lilian Carp, supus consultărilor publice.

Potrivit inițiativei legislative, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora – sau obstrucționarea lor – ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.

Textul propus include o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare de lungă durată între instituții.