Cronologie: Cum au pierdut guvernele gestiunea Aeroportului Chișinău

Fostul premier Ion Sturza, chiar a cerut demisia Ministrului Economiei şi Infrastructuri, sugerând că acesta este principalul vinovat de cele întâmplate. „Ca cetățean a acestui stat, cer imperativ demisia ministrului Vadim Brînzan”, a scris Sturza pe Facebook, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Un sechestru ce nu putea opri tranzacţia

Procurorul general interimar Dumitru Robu a declarat în schimb că activele Avia Invest SRL, care deţine în concesiune Aeroportul Internaţional Chișinău, nu puteau fi vândute, întrucât compania se află sub sechestru.

„Din câte cunosc, la moment este pus sechestru. Modificări în capitalul social nu puteau fi efectuate”, a declarat procurorul general interimar, după ședința Consiliului Superior al Procurorilor. El a dat asigurări că autorităţile au „întreprins toate acțiunile necesare” pentru a nu fi efectuate modificări în capitalul social al Avia Invest.

Pe de altă parte deputatul Blocului ACUM, Dumitru Alaiba susţine într-o postare pe Facebook că niciun sechestru din Moldova nu ar fi oprit o asemenea tranzacție.

"Așa lucrează jurisdicțiile și așa lucrează businessul internațional. Cei ce s-au avântat în declarații populiste chiar îi rog să ne mai spună câte ceva la subiect", afirmă parlamentarul.

Ceea ce s-a întâmplat de fapt nu constituie însă ceva extraordinar. De fapt da este ceva extraordinar, doar pentru că pentru prima dată se anunţă şi se discută public despre aceste modificări în structura de proprietate.

Or, timp de şase ani din momentul când pe 30 august 2013, Guvernul a semnat cu Avia Invest SRL contractul de Parteneriat Public-Privat (concesiune) a Aeroportului Internaţional Chişinău, proprietarii firmei s-au schimbat de câteva ori şi de fiecare dată autorităţile aflau post-factum.

Mai mult! Aceste schimbări nu au constituit niciun pretext pentru ca Guvernele să iasă cu unele explicaţii. Nu a ieşit nici Iurie Leancă, nici Chiril Gaburici şi nici Pavel Filip.

Cum s-au schimbat proprietarii în decurs de 6 ani

2 august 2013. Era fondată Avia Invest SRL, cotele părţi fiind împărţite în mod egal de Aeroportul Habarovsk SA şi Kolomensky Zavod SA din Rusia. Compania avea un capital de 5.400 de lei, astfel încât nu corespundea cerinţelor impuse de concursul de concesiune a aeroportului, potrivit căruia firma concesionară trebuia să aibă un capital de 5 milioane de euro.

28 august 2013. Fondatorii decid să majoreze capitalul Avia Invest până la 85.107.400 milioane lei (5 milioane de euro la cursul de atunci). 

Garanţia bancară a fost emisă de Unibank, una din cele trei bănci implicate în frauda bancară. În 2015, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării de Bani din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) punea la îndoială contribuţia fondatorilor la capitalul Avia Invest. 

„Una din versiuni este că aceste mijloace financiare provin din banii sustraşi din băncile problematice gestionate de către Ilan Şor”, se arată într-o notă informativă a CNA.

30 august 2013 (ziua semnării contractului de concesiune): La Avia Invest intervine o nouă schimbare.

Unul dintre fondatori, Kolomensky Zavod, îşi vinde cota de 50% din acţiuni. Noul proprietar este TB Team Management LLP din Marea Britanie, care avea doi fondatori din zone off-shore: Valtara AVV, din Aruba, şi Dylox United Ltd, din Insulele Virgine Britanice (BVI).

Dar, modificarea structurii de proprietate a Avia Invest nu a fost înregistrată imediat şi la Camera Înregistrării de Stat. Procedura s-a făcut abia peste aproape jumătate de an. Mai exact, pe 17 februarie 2014.

19 februarie 2014. La doar două zile de la înregistrarea modificărilor făcute pe 30 august 2013, la Camera Înregistrării de Stat, a avut loc o nouă tranzacţie cu capitalul Avia Invest, la care au participat ambii fondatori: TB Team Management LLP şi Aeroportul Habarovsk. 

După această tranzacţie Aeroportul Habarovsk a rămas cu o cotă de doar 5% din capitalul Avia Invest, iar restul de 95% a ajuns la Komaksavia OOO din Moscova. 

Ultima a fost fondată la începutul anului 2014 de Habarovski Aeroport, cu o contribuţie de 1% din capital, şi de UK Komaks OOO – cu 99%. Fondatorul unic al UK Komaks era Konstantin Basiuk, fost colaborator al KGB-ului sovietic.

Prin urmare, pe 6 septembrie 2013, când fostul viceministru al Economie Tudor Copaci, susţinea, într-o conferinţă de presă, că în spatele Avia Invest se află două mari companii din Rusia, cu capacitate financiară, lucrurile stăteau cu totul diferit. Kolomensky Zavod nu mai era fondator.

Tot Copaci, fiind deja şef al Agenţiei Proprietăţii Publice, declara în toamna 2016, pentru RISE Moldova ”că nu este nicio obligaţie ca firma concesionară să prezinte informaţii despre schimbarea fondatorilor.

Şi controlorii de la Curtea de Conturi au stabilit în urma unui audit în 2016, că modificarea fondatorilor întreprinderii concesionale, prin înregistrarea unui fondator majoritar (95%), s-a făcut fără informarea partenerului public, fără însă a da o calificare a acestui lucru.

Septembrie 2016. Komaksavia OOO din Moscova, care deţinea 95% din capitalul Avia Invest, și-a vândut cota firmei Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru. 

Înfiinţată pe 19 august 2016, compania cipriotă avea un singur fondator: pe Modris Karklinsh, un moscovit de 62 de ani. 

Director al Komaksavia Airport Invest Ltd, era numit bulgarul Tenev Marin Mihov, care are conexiuni cu omul de afaceri moldovean Vladimir Russu, implicat în tranzacţia cu Casa Albă a lui Vlad Plahotniuc. Cei doi mai apar la începutul anului 2017 ca asociaţi la firma Euro Partners Consulting SRL din Moldova.

16 mai 2018: Se schimbă proprietarul în acte al Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru. Locul lui Modris Karklinsh este luat de Tenev Marin Mihov. În schimb Modris Karklinsh devine administrator şi secretar al firmei cipriote.

Şi în septembrie 2016, şi în mai 2018, nici Guvernul Pavel Filip şi nici Agenţia Proprietăţii Publice nu au reacţionat în niciun fel la acest modificări.

29 august 2019: Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru este preluată de offshorul companiei NR Investments Ltd din insula Guernsey.

Alte contracte, aceeaşi situaţie

Menţionăm că o dovadă a faptului că autorităţile statului nu cunosc întotdeauna ce se întâmplă în astfel de parteneriate publice private sau concesiuni sunt şi alte contracte de acest fel, lista cărora este pe pagina WEB a Agenţiei Proprietăţii Publice.

De exemplu BB-Dializa SRL, companie ce implementează din anul 2014 proiectul de parteneriat public-privat de modernizare a centrelor de dializă existente și de creare de centre noi, şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. 

De exemplu încă din august 2017, în loc de o companie germană are ca unic asociat pe BB-Hamodialyse Limited din Cipru, interesele căreia sunt reprezentate de avocatul Igor Popa, care l-a apărat pe ex-premierul Vlad Filat.

Faptul că cei de la Guvern nu cunosc despre aceste modificări este confirmat de raportul pentru 2018 al APP, care scrie în continuare că partener privat este consorţiul BB-Hämodialyse Handelsgesellschaft mbH din Germania.

Şi încă ceva. La finele anului trecut Guvernul Filip a adoptat o hotărâre prin care a extins de la 12 ani la 25 de ani perioada proiectului de PPP în domeniul serviciilor de dializă, oferindu-i partenerului privat și drepturi exclusive în domeniu.

Un alt caz este PPP "Construcția de locuințe și obiective social-culturale pe terenul din strada N. Testimițeanu, nr.3, mun. Chișinău”, semnat în noiembrie 2016 de fostul ministru al Apărării Anatol Şalaru cu firma Energotehcomplet SRL din Chișinău, care avea un capital de 5.400 de lei și un singur fondator, Natalia Cioinac, despre care nu se cunoştea multe.

Peste câteva luni, Energotehcomplet SRL a ajuns sub controlul afaceriştilor Alexandr Rogovoi şi Boris Shvartsman, care deţin mai multe companii implicate în proiecte imobiliare şi au fost implicaţi în mai multe tranzacţii. Au figurat şi ca fondatori ai companiei Remington SRL, acționar al Moldindconbank până nu demult.

Statul trebuie să îşi apere interesele

În concluzie putem spune că dacă precedentele guverne şi-au permis să ignore astfel de situaţii, pentru că frecvent cei care se aflau acolo sau controlau din spate aveau interese, apoi actualul guvern ar trebui să fie mai tranşant şi să ofere explicaţii concludente acestor situaţii juridice.

În acest sens este evident că statul nostru trebuie să își protejeze interesele, dar nu cu decizii abuzive, care pot duce la procese în instanţele de arbitraj internaţional sau la CEDO.

Cât despre noul investitor potrivit deputatului Alaiba, dacă vrea relații echilibrate cu statul, "va trebui să fie constructiv și corect, lucru care nu puteai să-l aștepți de la precedenții ”investitori” ascunși prin offshore-uri".