Criza din Găgăuzia: Grosu anunță negocieri pentru organizarea alegerilor

Potrivit lui Grosu, subiectul nu vizează doar denumirea organului electoral din autonomie, ci și o serie de probleme legate de integritatea și organizarea procesului electoral. Oficialul a menționat că există divergențe privind verificarea candidaților pentru funcțiile electorale de către instituții precum Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.

„Nu putem accepta ca în restul țării să existe verificări, iar în Găgăuzia nu”, a subliniat Grosu.

De asemenea, Grosu a atras atenția asupra lipsei unui plafon pentru donațiile în numerar în campaniile electorale din autonomie, calificând această situație drept „un cadou pentru bandiți”.

Printre problemele semnalate se numără și discrepanțele în listele electorale. Aproximativ 125.000 de alegători sunt incluși în listele pentru alegerile generale, față de circa 90.000 în cazul alegerilor din Găgăuzia. Totodată, Grosu a menționat lipsa unui mecanism eficient de verificare a alegătorilor în secțiile de vot.

Oficialul a precizat că toate aceste deficiențe trebuie corectate, iar legislația – aliniată la standardele naționale. În acest sens, a fost convenită elaborarea unui document privind specificul alegerilor din Găgăuzia, cu participarea deputaților locali, a primarilor, a societății civile și a Comisiei Electorale Centrale.

Între timp, Comisia Electorală Centrală a propus, pe 15 aprilie, modificări ale Codului Electoral, inclusiv menținerea denumirii „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea numărului de membri ai acestei instituții. Proiectul mai prevede condiții mai stricte pentru candidați, inclusiv cunoașterea obligatorie a limbii române pentru funcția de bașcan.

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an, după ce mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost amânate repetat din cauza neînțelegerilor privind cadrul legal. Disputa este generată de diferențele dintre legea autonomiei și Codul Electoral național privind denumirea și atribuțiile organului electoral regional.

În paralel, Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi legate de formarea organului electoral din autonomie, iar instanțele au suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor.