Declarațiile au fost făcute după ședința de judecată din această seară, în care i-a fost emis mandat de arest la domiciliu, pe un termen de 30 de zile, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Întrebați-l pe Morari câți stau în spate. Probabil mai este unul la Londra, care îi cheamă pe liderii politici de dreapta, de la Chișinău, și securitatea ar trebui să o informeze pe președinta țării cine dintre liderii de dreapta a mers la Londra, să negocieze cu Platon”, a declarat liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc.

„Băieții Maiei Sandu nu au idee ce se întâmplă”, a mai adăugat acesta.

Veaceslav Platon nu a comentat, deocamdată, acuzațiile.

Vasile Costiuc a făcut mai multe dezvăluiri, după ședința de judecată de astăzi. „Sub presiunea publică, au cedat. Instanța a decis să îmi pună brățară la picior și în următoarele 30 de zile să nu vorbesc cu nimeni, să nu ies din casă, să nu utilizez niciun fel de mijloace de comunicare cu nimeni, nu am voie să spun nimic de pe dosar. Dar, am primit propuneri să chem lumea la proteste prin live.

Știri.md reamintește că Vasile Costiuc a fost reținut pentru 72 de ore, în dimineața zilei de 12 ianuarie.

Cu o zi mai devreme, acesta a ieșit într-un live în fața Președinției cu acuzații la adresa PAS-ului.

Potrivit Procuraturii, liderul Democrația Acasă este implicat în dosarul terenurilor gestionate de către Primăria orașului Durlești.

Vezi și: 

Cine este Veaceslav Nedelea, al doilea reținut după Vasile Costiuc

Declarația aparține ministrul Andrei Spînu, cu referire la protestul taximetriștilor de astăzi, în legătură cu prețul majorat la gazul metan, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

În cadrul unei discuții cu unii taximetriști s-a constat că aceștia se confruntă cu mai multe probleme, iar creșterea prețului la gaz metan le-a pus capacul. „Dacă prețul la gaz metan nu scade, scumpiri vor fi”, a spus acesta, la Cutia Neagră de la TV8.

„Am analizat un pic subiectul. Evident că instituțiile statului, și dacă vorbim de Consiliul Concurenței, noi așteptăm ca inclusiv să investigheze și acest caz, dar și altele ce țin de scumpirea prețului. Pe subiectul dat ar fi ce de investigat pornind de la ideea că sunt puțini companii care vând acest produs și trebuie de văzut dacă nu este o acțiune concertată.

Faptul că gazul metan are o tendință de creștere este cumva rezonabilă ținând cont de faptul că prețul de achiziție a gazului pentru luna ianuarie a crescut. Acum că trebuia să crească cu 5, 4 sau 3 lei mi-e greu să spun și aici, dacă ANRE s-a autosesizat și CC așteptăm aceste instituții să-și facă treaba.

Dacă pornim de la ideea că prețul de achiziție care în decembrie a fost 450 dolari, în ianurie 646, vedem o creștere de 200 de dolari, atunci această creștere ar trebui să se vadă și în creșterea gazului metan”, a spus Spînu.

În urma unei discuții cu câțiva taximetriști, s-a constatat că ultimii se confruntă cu mai multe probleme.

„Creșterea prețului a fost cumva ceea ce i-a scos acum în stradă și a justificat. Principala problemă cu care au venit e că unii dintre ei au folosesc o aplicație a cărui punct de control nu este în țară, e o aplicație străină. Ei spuneau că aplicația nu le permite să crească tariful ca să fie profitabil. Am discutat cu compania ca să poată crește un pic serviciile ca ei să poate activa. Dacă prețul la gaz metan nu scade, scumpiri vor fi”, a spus acesta.

PAS a anunțat că va analiza opțiunea de a reglementa prin lege tariful gazului metan după ce prețul la metan a explodat, ajungând la 17,60 lei.

„TransAutoGaz a scumpit prețul fără ca și costul achiziției să crească. După părerea mea, această practică constituie un abuz”, a comentat, deputatul PAS, Radu Marian.

Fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, propune deputaților un plan de acțiuni după ce prețul la gazul metan a crescut brusc.

Acesta i-a sugerat lui Dumitru Alaiba, președintele comisiei economie, finanțe și buget să iasă din Facebook să să convoace a astăzi la prima oră ședinței comisiei, la care să fie invitați și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Totodată, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a venit cu mai multe precizări, după ce prețul la gaz metan s-a majorat brusc. 

Acesta a făcut referire la datele statistice care arată că din cele peste 1 milion de mașini din Moldova, circa 20 de mii folosesc metanul ca și combustibil, iar jumătate din acestea pot folosi și benzina.

Totodată, Ceban atrage atenția asupra structurii vânzărilor pe tip de carburanți și subliniază că, „creșterea prețurilor la metan este obiectivă ca parte a tendinței generale de creștere a prețurilor pentru toate tipurile tradiționale de combustibil”.

Astăzi, taximetriștii au ieșit la protest la Guvern, în legătură cu majorarea bruscă a prețului la gazul metan. Aceștia cer tariful vechi sau cel puțin compensații.

„Impozitele au crescut foarte tare, plătim nu știu pentru ce, drumurile sunt stricate, măcar prețul să revină la loc, noi ne alimentăm de 2-3 ori pe zi. Vrem impozitul la 4% să-l plătim, nu taxa fixă, fiindcă noi nu am reușit să legalizăm mașina și deja trebuie să plătim 2500 de lei.

De unde să iau banii?”, a spus un protestatar. Patronatul de taxi a spus că vor susține revendicările legitime ale protestatarilor, dar astăzi revendicările acestora nu sunt pe deplin înțelese și formulate.

Tot astăzi, ANRE a anunțat că va sesiza Consiliul Concurenței, „în vederea investigării acțiunilor „TransAutoGaz” SRL, prin prisma legislației anticoncurențiale”.

„Cred că această comisie trebuie să își continue activitatea și să se finalizeze activitatea cu un raport, deja care va fi valoarea raportului va decide CSP”, a spus ministrul, la „Cutia Neagră” de la TV8, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Săptămâna aceasta CSP trebuia să discute situația respectivă și să ia anumite decizii. În primul rând să clarifice prevederile regulamentului de evaluare având în vedere că a existat o demisie și regulamentul nu a prevăzut care este calea de urmat în cazul CSP. Cred că această comisie trebuie să își continue activitatea și să se finalizeze cu un raport, care va fi valoarea lui va decide CSP. Cred că o finalitate pentru această comisie trebuie să existe”, a spus ministrul.

„Va trebui să avem dezbateri la acest subiect. Noi am spus că avizele Comisiei de la Veneția le luăm ca atare și vom implementa toate recomandările și observațiile”, a adăugat acesta.

Președinta Comisiei de Evaluare a Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, s-a retras. O cerere în acest sens a fost depusă la CSP la sfârșitul anului trecut, invocând „motive familiale”. 

La 11 noiembrie, CSP a dat undă verde cererii de evaluare a lui Stoianoglo, înaintată de Maia Sandu. Inga Furtună și Eduard Varzar au fost desemnați ca membri din partea CSP pentru Comisia de evaluare, pentru a participa la elaborarea conceputului.

Președinta Maia Sandu a depus la Consiliul Superior al Procurorilor o sesizare prin care a cerut evaluarea activității Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, după ce a văzut că cei de la Consiliu nu au făcut acest pas.

Întrebată de ce a venit atât de târziu această sesizare, Sandu a menționat că în luna octombrie „criza gazelor i-a ținut ocupați pe toți”.

„Instituțiile statului implicate în lupta anticorupție trebuie să acționeze ferm, după lege, și să țină cont de așteptările societății”, a menționat șefa statului.

Alexandr Stoianoglo se află în prezent în arest la domiciliu. 

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00.

Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile.

Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019.

Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat.

Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

Despre aceasta a declarat ex-deputatul și fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, de la Jurnal TV, transmite Știri.md.

„Sigur că avem toate motivele să ne îngrijorăm, pentru că forțele transnistrene sunt incluse în așa-numitul district militar de Vest, au participat la toate exercițiile militare care s-au organizat în ultimii zece ani și, evident, chiar dacă nu dispun de efective militare semnificative, ei pot face parte din atacurile targhetate.

Bănuiesc că acum nici nu discutăm dacă va ataca sau nu va ataca Rusia, ci când va ataca, pentru că mobilizarea unui volum atât de mare de resurse nu doar militare de data aceasta, dar și politice, și diplomatice, punerea pe masă a Occidentului, a condițiilor ultimative de a pleca, de a exclude orice fel de influență occidentală din zona Europei Centrale și de Est, nu doar din spațiul ex-sovietic, vorbește despre faptul că motivele conducerii actuale de la Kremlin sunt foarte serioase și s-ar putea să meargă pe o tactică asemănătoare cu cea din Siria.

În Siria au fost lovituri targhetate asupra unor orașe, au fost distruse, au participat la ocuparea unor teritorii influente și importante pentru Federația Rusă. Asta ar înseamna decuparea totală a Ucrainei de Marea Neagră și de ieșirea la Marea Azov, teritorii strategic importante în momentul acesta pentru Federația Rusă. Costurile cred că ar fi catastrofale pentru Ucraina și Federația Rusă în același timp.

Pentru noi personal, ca cetățeni ai unui stat pitit în umbra Ucrainei, amenințările sunt foarte mari, pentru că ar însemna refugiați din zonele din conflict și ar însemna o escaladare a forțelor care pot să pună mâna pe arme din Basarabia de jos prin Transnistria.

Tensiunile s-ar ridica peste capul Ucrainei, ar fi, cu siguranță, o fereastră în care foarte multe grupuri militare ar sări de partea combatanților. (...) Aplicarea forței este în detrimentul Federației Ruse și suntem într-un moment extrem de primejdios a istoriei acestei regiuni”, a declarat Igor Munteanu.

Spînu a menționat că nu se așteaptă ca multă lume să depună cereri, întrucât „înțelege că nu toți își permit să achite o factură mare”, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

Invitat la aceeași emisiunea, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, nu a fost ocolit de întrebarea privind factura la gaz.

„Trebuie să întreb soția. Vă promit data viitoare întreb și revin cu răspuns”, a spus Litvinenco.

Vicepremierul Andrei Spînu a primit factura la gaz pentru luna decembrie, iar prețul este de circa 3 ori mai mare decât suma achitată luna precedentă. „6.200 lei pentru o suprafață de 250 m2.

Anul trecut, la începutul lunii decembrie, Spînu anunța că factura la gaze pentru noiembrie a fost de 1.800 de lei.

Consumatorii casnici de gaze naturale, care doresc să renunțe la compensație acordate de Guvern, o pot face prin depunerea unei cereri online. Moldovagaz a explicat săptămâna trecută pas cu pas procedura.

În cadrul discuției, vicepremierul Nicu Popescu a comunicat angajamentul autorităților de la Chișinău de a întreprinde măsuri noi, inclusiv în baza Agendei de asociere 2021 - 2027, pentru a produce schimbări în beneficiul întregii societăți în domeniul energiei regenerabile, digitalizării, mediului ambiant, justiției, combaterii corupției, asigurării statului de drept și a unui mediu de afaceri propice investitorilor, transmite Știri.md.

„Prioritățile cetățenilor noștri rămân aceleași ca și angajamentele asumate prin Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, document care - cu sprijinul instituțiilor europene - va deveni locomotiva transformării interne a țării noastre”, a punctat ministrul Nicu Popescu.

Potrivit Infotag, acest lucru se precizează în concluziile Consiliului miniştrilor de externe al UE privind situaţia securităţii din Europa, şedinţa căruia s-a desfăşurat luni la Bruxelles, transmite Știri.md.

Potrivit documentului, Uniunea Europeană reafirmă "sprijinul neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a altor parteneri din vecinătatea estică, în cadrul frontierelor lor recunoscute internaţional".

Consiliul subliniază "sprijinul său pentru cadrul juridic internaţional existent pentru soluţionarea durabilă şi paşnică a conflictelor în conformitate cu dreptul internaţional şi solicită Rusiei să-şi reia participarea onestă şi constructivă la aceste mecanisme stabilite".

În document se subliniază că "securitatea europeană este indivizibilă", iar "orice provocare la adresa ordinii de securitate europeană afectează securitatea UE şi a statelor sale membre".

"Dialogul, în conformitate cu principiile cheie care stau la baza securităţii europene, este modalitatea de a îmbunătăţi situaţia de securitate şi de a menţine pacea şi stabilitatea pe continentul nostru. Conceptele de "sferă de influenţă" nu-şi au locul în secolul XXI", se arată în concluziile Consiliului de miniştri.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„În cadrul întrevederii mele cu ministrul justiției domnul Sa’ar nu am discutat nume concrete, cazuri concrete, dintr-un motiv foarte simplu, deoarece Ministerul Justiției din statul Israel nu are competență legală de a discuta cazuri concrete și de a lua decizii pe cazuri concrete”, a declarat Sergiu Litvinenco.

Totodată, Sergiu Litvinenco a menționat că Ministerul Justiției a cerut de la statul Israel extrădarea lui Ilan Șor și așteaptă un răspuns.

„În privința cazului Șor vreau să menționez că Ministerul Justiției a făcut demersurile corespunzătoare către instituțiile statului Israel și a solicitat extrădarea persoanei respective. La moment, cazul este analizt de către instituțiile statului Israel și așteptăm răspunsul”, a mai spus ministrul justiției.

Sergiu Litvinenco a mai declarat că instituțiile statului vor lucra în interesul cetățenilor și vor crea condițiile de extrădare a fugarilor penali în Republica Moldova.

„Vom crea toate condițiile pentru ca fugarii precum Plahotniuc, Platon, Botnari și alții să fie aduși acasă și să fie trași la răspundere pentru ilegalitățile comise în raport cu cetățenii Republicii Moldova”, a conchis politicianul.

Amintim că Sergiu Litvinenco și secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, s-au întâlnit pe 10 ianuarie cu viceprim-ministrul, ministrul Justiției israelian, Gideon Sa’ar. Întrevederea a avut loc în cadrul unei vizitei de lucru a oficialilor moldoveni în Israel.

Mai mulți locuitori ai regiunii ne-au informat despre faptul că Sheriff își închide spălătoriile auto deschise pe lângă benzinării, iar în magazine sunt de negăsit mai multe tipuri de țigări care erau populare în regiune, transmite Știri.md cu referire la zonadesecuritate.md.

Mai mult decât atât, am aflat că Uzina de Ciment din Râbnița, chiar dacă nu ar aparține de facto holdingului, dar ar avea legături indirecte, și-a sistat activitatea din 13 decembrie, pe o perioadă nedeterminată.

Am încercat să aflăm care este cauza închiderii spălătoriilor și am sunat la mai multe dintre acestea, iar administratorii spălătoriilor ne-au spus că ele sunt închise începând cu noul an sub pretextul că nu ar mai fi rentabile.

Am discutat și cu cineva din biroul central al companiei Sheriff, însă persoana care a răspuns la numărul indicat pe site-ul holdingului a încercat să ne spună că ei nici au avut spălătorii vreodată.

Vremuri grele vin se pare că pentru întreg regimul de la Tiraspol, deoarece Sheriff este principalul sponsor al pretinselor autorități din regiune.

În prezent, Uzina Metalurgică este în impas, din luna noiembrie Uniunea Europeană nu mai exportă deșeuri de metale la Uzina din Râbnița, ceea ce ar putea duce la falimentul ei în scurt timp.

Uzina importă din UE circa 70% din cantitatea necesară.

În luna septembrie din România - stat UE, uzina a adus 42 de mii de tone, iar în octombrie - 44 de mii de tone de fier uzat, cantități ce îi mai permit în prezent să funcționeze având încă stocuri.

Totodată, nu doar importul din UE nu mai e posibil, dar și exportul, în condițiile în care doar România mai cumpăra metalul produs în regiunea separatistă.

Surse din cadrul pretinsului guvern de la Tiraspol ne-au spus că în prezent se încearcă rezolvarea acestei probleme prin intermediul Chișinăului, iar presiunile ce au avut loc la sfârșitul acestui an cu terenurile agricole și plăcuțele neutre ar avea legătură cu problemele financiare ale regimului.

Tiraspolul vrea ca autoritățile de la Chișinău să îl ajute în discuțiile cu Uniunea Europeană pentru a-i permite importul și exportul din metal uzat.

Decizia UE de a interzice această activitatea este în legătură cu nerespectarea normelor ecologice. Această decizie s-a răsfrânt atât asupra Republicii Moldova, cât și asupra Belarusului.

În cadrul Regulamentului revizuit privind transferurile de deșeuri, Comisia Europeană a stabilit că „exporturile de deșeuri către țări care nu sunt membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) vor fi restricționate; acestea vor fi autorizate numai dacă țările terțe doresc să primească anumite deșeuri și dispun de capacitatea necesară pentru a le gestiona în mod durabil.

Transferurile de deșeuri către țările care sunt membre ale OCDE vor fi monitorizate și pot fi suspendate dacă generează probleme grave de mediu în țara de destinație.

Conform propunerii, toate întreprinderile din UE care exportă deșeuri în afara UE ar trebui să se asigure că instalațiile care primesc deșeurile lor fac obiectul unui audit independent care să demonstreze că gestionează deșeurile într-un mod ce nu dăunează mediului”.

Astfel, doar dacă Moldova va solicita permis pentru importul de metal uzat și va putea demonstra că respectă normele UE de mediu în această privință, uzina va putea importa și exporta metal, ceea ce ar însemna continuarea finanțării regimului de la Tiraspol.

Dodon urmează să facă marți primele declarații în fața acuzatorilor în acest dosar, după ce la prima ședință la care a fost citat la Procuratura Generală (PG) socialistului doar i-a fost înaintată ordonanța, transmite Știri.md cu referire la ZdG.

Atunci, Dodon le-a solicitat procurorilor timp pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale în care are statut de învinuit, pentru ca ulterior să facă declarații pe marginea dosarului.

Solicitat de Ziarul de Gardă, procurorul Mariana Cherpec, responsabil de comunicare din cadrul Procuraturii Generale, ne-a comunicat că audierile pe marginea dosarului „Energocom” au fost programate pentru marți, 25 ianuarie, cu începere de la ora 10:00.

Astfel, socialistul Igor Dodon este așteptat la PG pentru a face primele declarații pe marginea circumstanțelor de care este bănuit (depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat), în cadrul dosarului penal denumit „Energocom”.

Știri.md amintește că Igor Dodon s-a prezentat la Procuratura Generală în data de 29 decembrie. El este bănuit de faptul că, în anul 2008, ar fi participat la o schemă criminală de import al energiei electrice, în care statul a fost delapidat cu aproape 124 de milioane de lei.

„Există raționamente care vorbesc în favoarea acestei politici”, a menționat Anatol Țăranu, comentator politic, doctor în istorie, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, în cadrul dezbaterii publice la IPN pe tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, transmite Știri.md.

„Problema e că orice conflict se termină cu niște înțelegeri. Va veni timpul când toți se vor așeza la masa de negocieri pentru a soluționa acest mare conflict și este absolut evident că, dacă se va ajunge la o soluție, se vor face și anumite partajări. Partajările necesită și anumite compromisuri. Fără compromisuri nu poți să faci o înțelegere politică”, a explicat Anatol Țăranu.

Ceea ce trebuie urmărit acum este de ce parte a compromisului va fi Republica Moldova sau de ce parte a partajărilor, a delimitărilor care vor fi făcute.

„E vorba de compromisuri pe care trebuie să le facă Occidentul și Federația Rusă”, a explicat analistul politic. Acum este evident că pentru Occident principalul element al ecuației este Ucraina. Ucraina este punctul nevralgic al acestui conflict. Și în jurul Ucrainei se vor face marile jocuri și înțelegeri”, a notat Anatol Țăranu.

„Poziția Republicii Moldova, cel puțin sonor, (acum, n.r.) este foarte ambiguă. Chiar dacă la timpul respectiv poziția aceasta a fost formulată în favoarea Ucrainei – „Crimeea este teritoriu ucrainean” – și Republica Moldova trebuie să adere la Uniunea Europeană”, a remarcat Anatol Țăranu.

Analistul politic a evocat câteva dintre problemele care determină faptul ca vocea Republicii Moldova să nu fie atât de vocală în actuala criză ruso-ucraineană.

„Problema gazului nu se va rezolva nici într-un fel. Rusia a demonstrat cum rezolvă problema gazului. În ceea ce privește gasterbaiterii, deocamdată încă nu s-a ajuns la momentul când Republica Moldova trebuie să fie presată la maximum”, a explicat Anatol Țăranu.

„Acum pentru Rusia scopul principal este Ucraina. Dar va veni timpul și se va ajunge și până la Republica Moldova. Pentru mine principala întrebare este: în ce formulă va veni Republica Moldova la masa de negocieri?

Poziția noastră într-adevăr este slabă, noi nu dispunem de resurse. Iar în condițiile când noi nici nu avem o poziție tranșantă, ar putea să se întâmple că interesele noastre fundamentale vor fi pur și simplu neglijate și noi vom deveni parte a unui compromis, atunci când se vor face marile partajări. Acesta este pericolul major”, a specificat Anatol Țăranu.

În situația actuală nu există soluții bune pentru Republica Moldova.

„Sunt soluții rele și mai puțin rele. Și noi va trebui să alegem din acest arsenal foarte redus și foarte neconvingător pentru Republica Moldova. Din acest punct de vedere eu aș prefera ca noi să avem o politică mult mai activă, o poziție mult mai activă în privința acestui conflict.

Noi nu putem să vorbim despre pericolul care vine din partea unităților paramilitare și prezenței militare ruse în Transnistria. Acesta este un pericol care nemijlocit ar putea să fie activat în cadrul acestui conflict, în caz dacă operațiunile militare la scară largă vor fi puse pe rol”, a specificat Anatol Țăranu.

În opinia expertului, Republica Moldova ar putea veni cu inițiative de a lărgi operațiunea de pacificare din Republica Moldova pe seama altor actori internaționali, reieșind din faptul că regimul zonei de securitate, reglementat de acordul din 1992, în permanență este încălcat, în condițiile în care această zonă este controlată în mare parte de pacificatorii ruși și forțele paramilitare.

„Este foarte puțin probabil că în aceste condiții putem să mizăm pe o realizare practică a acestei inițiative – de a lărgi pe seama altor actori internaționali misiunea de pacificare militară în Transnistria.

Dar cel puțin o asemenea inițiativă ar putea să fie una care se va discuta la viitoarele negocieri în caz dacă se va ajunge la ele”, a concluzionat Anatol Țăranu.

Dezbaterea publică cu genericul „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei” este ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a IPN, organizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.