Consiliera premierului: Reforma APL trebuie privită ca un proiect de țară

Discuțiile au vizat conceptul de reformă promovat de Guvern, dar și viziuni alternative privind reorganizarea administrativ-teritorială. Participanții au analizat condițiile necesare pentru avansarea reformei, în contextul integrării europene și al modernizării administrației publice locale, transmite Știri.md.

Organizatorii spun că evenimentul a oferit un cadru comun în care au fost discutate direct viziunile diferite privind reforma, cu accent pe fezabilitate, implicații practice și posibile puncte de convergență.

Directoarea Fundației „Friedrich Ebert”, Ana Mihailov, a declarat că reforma administrației publice locale are nevoie de încredere publică, consultări reale, participare și consens politic, instituțional și societal, pentru a nu deveni contestată sau excesiv politizată.

La rândul său, directorul Școlii de Administrație Publică a USM, Sergiu Palihovici, a spus că reforma administrației locale este una dintre cele mai importante și sensibile reforme și că aceasta nu aparține doar Guvernului sau unui partid, ci întregii societăți.

În cadrul dezbaterilor, participanții au prezentat mai multe concepte privind reforma, cu accent pe obiective, modele administrative, instrumente de implementare și provocări. Discuțiile au scos în evidență diferențe de abordare, dar și puncte comune privind necesitatea modernizării administrației publice locale.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale din Moldova, Viorel Furdui, a atras atenția că reforma administrativ-teritorială trebuie să facă parte dintr-un proces amplu de descentralizare reală și să nu se reducă la o simplă comasare netransparentă a primăriilor. Potrivit lui, descentralizarea financiară și autonomia locală sunt condiții esențiale pentru o reformă funcțională.

Unul dintre subiectele centrale a fost amalgamarea administrativă. Participanții au exprimat opinii diferite privind ritmul, mecanismele și condițiile în care aceasta ar putea avea loc. Totodată, mai mulți vorbitori au subliniat că reforma nu poate fi limitată la reorganizarea teritorială, ci trebuie să includă consolidarea autonomiei financiare și fiscale, clarificarea competențelor și asigurarea resurselor necesare pentru autoritățile locale.

Consiliera prim-ministrului în domeniul administrației publice, Diana Chiriac, a declarat că reforma trebuie privită ca un proiect de țară, bazat pe dialog, cooperare și maturitate politică. Ea a menționat că mai multe autorități locale au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară: 

„Discuțiile din cadrul acestui eveniment au demonstrat că există opinii și concepte diferite, unele
susținute cu interes, altele însoțite de rezerve, ceea ce este firesc într-un astfel de proces
complex. Reforma administrației publice locale este una dintre cele mai dificile reforme, ceea ce
presupune implicare și responsabilitate din partea tuturor, indiferent de funcții. Obiectivul comun
rămâne acela de a avea primării eficiente și administrații capabile să răspundă real nevoilor
cetățenilor, și acest lucru este necesar acum, nu în viitor. Este important de menționat că multe
autorități locale au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară, demonstrând voință și
deschidere pentru schimbare. În acest sens, reforma trebuie privită ca un proiect de țară, bazat
pe dialog, cooperare și maturitate politică, având în centru interesul cetățeanului”.

Reforma administrației publice locale este prevăzută în Strategia administrației publice 2023-2030. Aceasta include reorganizarea unităților administrativ-teritoriale în structuri mai mari, cu atribuții extinse, precum și implementarea etapizată a schimbărilor, inclusiv prin comasări voluntare și proiecte-pilot. Scopul declarat este creșterea eficienței serviciilor publice și îmbunătățirea calității acestora pentru cetățeni.