Condamnați la ani grei, dar în libertate: cum scapă fugarii din justiția Moldovei

Cazurile readuc în prim-plan vulnerabilitățile sistemului de justiție și modul în care lacunele legale permit evitarea detenției chiar și după pronunțarea unor sentințe dure.

Subiectul a fost analizat recent în cadrul emisiunii „Verde-n ochi”, realizată de jurnalista Mariana Rață, transmite Știri.md.

Condamnări fără executare

Alexandru Pînzari, Valeriu Cojocaru, Dmitri Constantinov, Marina Tauber, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi sunt doar câteva dintre numele persoanelor condamnate sau vizate de sentințe grele, care nu se află în penitenciar. Unii au părăsit țara înainte de pronunțarea verdictelor, alții s-au refugiat în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu au pârghii de intervenție.

În mai multe cazuri, disparițiile au avut loc chiar în ajunul sentinței sau în momentul în care organele de drept urmau să pună în aplicare mandate de reținere.

Fuga înainte de verdict

Un exemplu este cel al lui Dmitri Constantinov, fost președinte al Adunării Populare din Găgăuzia. Acesta a plecat în stânga Nistrului pe 25 decembrie, cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea a aproximativ 46 de milioane de lei.

Într-un alt dosar, fostul șef al Poliției Naționale, Alexandru Pînzari, a dispărut exact în momentul în care polițiștii au venit cu mandatul de reținere și escortare la penitenciar, în cauza privind angajările fictive din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit presupunerilor autorităților, acesta s-ar fi refugiat, la rândul său, în regiunea transnistreană.

Valeriu Cojocaru, fost șef al Direcției nr. 5 a MAI, a părăsit țara cu permisiunea instanței, chiar înainte de a fi condamnat la trei ani de închisoare în același dosar. Ulterior, acesta a anunțat că se află în Germania și că intenționează să solicite azil politic, invocând motive similare celor prezentate anterior de Gheorghe Cavcaliuc.

Cazul Andronachi și eroarea procedurală

Tema a revenit recent în atenția publică după eliberarea fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, ca urmare a unor erori de interpretare a legii comise de procurori și judecători. Andronachi a fost eliberat din arest fără a i se aplica vreo măsură restrictivă privind părăsirea teritoriului Republicii Moldova.

Andronachi a fost una dintre figurile importante din anturajul fostului lider democrat Vlad Plahotniuc. Investigațiile jurnalistice realizate în ultimii ani au indicat implicarea acestuia în scheme majore de delapidare, inclusiv în domeniul achizițiilor de energie electrică și al fabricării actelor de identitate.

Totodată, în 2018, Andronachi ar fi avut un rol esențial în pregătirea plecării lui Plahotniuc din țară, prin transferul activelor problematice și scoaterea capitalurilor în afara Republicii Moldova.

De ce nu a părăsit țara

Potrivit informațiilor analizate în cadrul emisiunii, Vladimir Andronachi nu a părăsit țara, deși a avut multiple ocazii să o facă. Din 2023, când a fost eliberat sub cauțiune, și până în septembrie 2025, când a fost plasat din nou în arest preventiv, acesta ar fi putut pleca de nenumărate ori, însă a rămas în Republica Moldova.

În această perioadă, principala sa problemă nu ar fi fost dosarele penale, ci pierderea activelor economice. Fostul partener de afaceri, Ruslan Berlinschi, ar fi preluat controlul asupra companiilor și bunurilor care fuseseră anterior puse la adăpost. Potrivit unor surse, Berlinschi ar fi colaborat cu organele de urmărire penală, iar companiile lui Andronachi au ajuns în proceduri de insolvabilitate.

Statul riscă să nu recupereze prejudiciile

Chiar și în cazul unei condamnări definitive, statul riscă să nu mai poată recupera prejudiciile provocate. Activele au fost lichidate sau transferate, iar banii au ajuns în alte jurisdicții.

În timp ce atenția publică este concentrată pe eliberări sau rețineri spectaculoase, adevăratele pierderi se produc în tăcere, prin golirea conturilor și scoaterea capitalurilor din țară.

Lacunele care favorizează fuga

Cazurile analizate arată existența unor lacune serioase în legislație și în strategia de urmărire penală. Reținerile sunt aplicate, de multe ori, la începutul investigațiilor, dar lipsesc măsurile eficiente în etapa finală, atunci când riscul de fugă este cel mai mare.

Potrivit analizei din „Verde-n ochi”, fără modificări legislative clare și fără o abordare diferită din partea procurorilor, aceste situații vor continua să se repete.

Libertatea și banii, miza reală

Concluzia emisiunii este că, pentru persoanele acuzate de corupție, cele mai sensibile puncte rămân libertatea și banii. În timp ce atenția publică este atrasă de cătușe și mandate, resursele financiare sunt transferate și protejate.

Fără mecanisme eficiente de blocare a activelor și de recuperare a prejudiciilor, statul riscă să rămână nu doar fără condamnați în penitenciare, ci și fără posibilitatea de a recupera banii pierduți.