Ciubotaru avertizează: Conflicte de interese în Comisia de prevetting
Exprerta anticorupţie, Cristina Ciubotaru, avertizează despre posibile conflicte de interese în Comisia prevetting şi membrii Consiliului Superior al Procurorilor.
![Ciubotaru avertizează: Conflicte de interese în Comisia de prevetting](https://i.simpalsmedia.com/point.md/news/809x456/f9a7f566da2f96a94c30ba37685bfae9.jpg)
Semnalul de alarmă vine după publicarea pretinselor convorbiri ale ministrului Justiţiei, Sergiu Litvinenco, de pe contul de Telegram, transmite Știri.md cu referire la Anticorupție.md.
Experta atrage atenţia la un mesaj al unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor către Litvinenco: “Preşedintele unui ONG în care activez urmează a fi implicat în monitorizare şi mă întreabă să ştie dacă va avea de declarat conflictul de interese?”. După care urmează răspunsul ministrului: “Nu”.
„În ce mod va fi implicat în monitorizările din prevetting preşentele organizaţiei din care face parte membrul CSP: grant acordat ONG-ului să facă rapoarte pentru Comisia de prevetting, angajat al Secretariatului Comisiei de prevetting sau membru al Comisiei de prevetting? În ce calitate un membru CSP îşi asumă rezolvarea unui conflict de interese dintr-un ONG, în contextul procedurilor de prevetting, oferind răspunsul ca “nu”? De ce membrii Comisiei prevetting şi ai Secretariatului nu cad sub incidenţa Legii 133 din 2016 ca subiecţi ai declarării averilor şi intereselor personale, inclusiv a conflictelor de interese? Cu toată stima, dar pe ei cine i-a verificat dacă sunt integri, măcar din perspectiva legislaţiei naţionale?”, se întreabă experta.
Cristina Ciubotaru a dat de înţeles că există puţină transparenţă privind angajaţii secretariatului Comisiei prevetting, astfel candidaţii nu pot miza pe o procedură corectă şi echitabilă, în care să poată declara recuzare celor despre care cunosc că ar avea un interes personal.
„Înţeleg, în Moldova se poate crede că e mai bine să nu se ştie cine sunt, ca să fie feriţi de “tentaţii” şi “rugăminţi” din experior. Dar, totodată, anume pentru că e Moldova, teama mi-e că riscuri mai mari există anume când doar unii au acces la această informaţie. Totodată, Legea integrităţii 82 din 2017 le permite să declare influenţele necorespunzătoare, îi obligă să se abţină de la favoritisme. Nu există încredere că angajaţii Secretariatului ar resspecta prevederile legale despre integritatea în sectorul public? Atunci cum verifică integritatea etică şi financiară a candidaţilor?!”, a scris experta.
Cristina Ţărnă a scos în evidenţă şi faptul că nu se verifică dacă organizaţiile neguvernamentale care beneficiază de granturi pentru a face monitorizări pentru prevetting şi angajaţii acestora au careva interese personale şi conflicte de interese în raport cu candidaţii verificaţi.