Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a încheiat procesul de înregistrare a candidaților, iar a doua zi a aprobat ordinea în care aceștia vor apărea în buletinul de vot, care va avea o lungime de 32 de centimetri:

1. Alexandr Stoianoglo, Partidul Socialiștilor;
2. Maia Sandu, Partidul Acțiune Solidaritate;
3. Renato Usatîi, Partidul Nostru;
4. Vasile Tarlev, Partidul pentru Viitorul Moldovei;
5. Irina Vlah, candidată independentă;
6. Ion Chicu, Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
7. Andrei Năstase, candidat independent;
8. Octavian Țîcu, Blocul electoral „Împreună”;
9. Victoria Furtună, candidată independentă;
10. Tudor Ulianovschi, candidat independent;
11. Natalia Morari, candidată independentă.

Sandu mai vrea un mandat

În primul mandat al președintei Maia Sandu, R. Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și a început negocierile de aderare – două victorii de politică externă, obținute, mai ales, datorită rezistenței ucrainene la invazia rusă. Pe plan intern, Sandu este criticată că nu și-ar fi ținut principala promisiune cu care a câștigat alegerile în 2020 și anume, să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii, transmite Știri.md cu referire la moldova.europalibera.org.

Sandu le cere cetățenilor s-o voteze din nou având ca temă principală a campaniei electorale integrarea europeană și promițând să pregătească R. Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.

„Generația noastră are misiunea democratic, liber să integreze Moldova în familia europeană”, a declarat președinta, evidențiind un plan electoral bazat pe trei obiective: grija pentru oameni, condiții mai bune de viață și pace.

Printre măsurile propuse se numără majorarea salariului minim până la 10.000 de lei și a salariului mediu - la 25.000 de lei până în anul 2030, introducerea unei pensii minime de 3.300 de lei pentru persoanele cu 40 de ani de vechime în muncă și un adaos de 3.000 de lei timp de 12 luni pentru tinerii care se angajează în posturi de importanță strategică pentru stat.

Cam toate sondajele de opinie efectuate în ultimele luni arată că actuala președintă e favorita cursei prezidențiale, la mare distanță de concurenți. Cu toate acestea, sunt șanse mari ca bătălia finală pentru șefia statului să se dea în turul doi, atât de râvnit de opoziție.

În turul doi poate ajunge Stoianoglo...

Cu șanse de a trece în turul doi este creditat ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, susținut de principalul partid de opoziție, cel al socialiștilor. Liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon, care apare peste tot alături de Stoianoglo, susține că a decis să nu candideze pentru a coagula opoziția anti-Sandu în jurul unui „candidat comun” apolitic. Socialiștii l-au propus pe Stoianoglo, dar n-au reușit să convingă niciun alt partid să-l susțină.

Subiectul principal al campaniei lui Stoianoglo este justiția. El promite că, dacă va ajunge președinte, va asigura „triumful legii asupra dezmățului”, va atrage investiții și va moderniza obiective sociale. Dodon îl descrie pe candidatul său ca „statalist, un familist care respectă valorile creștine și nu are apartenență politică”.

La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată cu altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general - de corupție și abuz de putere. Ambii spun că dosarele lor sunt motivate politic, la indicația președintei Sandu, care dezminte, la rândul ei.

Dodon și Sandu au fost principalii rivali la precedentele alegeri prezidențiale (în 2016 a câștigat Dodon, iar în 2020 Sandu și-a luat revanșa). Sondajele din vară îl plasau pe Dodon pe locul doi în topul politicienilor moldoveni, dar la distanță mare de Sandu (37% versus 18%, potrivit Institutului Republican Internațional). După refuzul lui Dodon de a candida, în mai multe sondaje locul doi este disputat de Stoianoglo și Usatîi, având în jur de 10% fiecare.

... sau Usatîi

După aproximativ un deceniu de când a schimbat viața de afacerist în Rusia pe cea de politician în Moldova, Renato Usatîi nu a reușit încă să prindă o funcție serioasă la Chișinău. În lipsa altor candidați pe placul electoratului de stânga și/sau a celui pro-rus, Usatîi pare a avea acum șanse de a intra în turul doi.

Liderul Partidului Nostru promite, în primul rând, să „unească” societatea. „Moldova nu trebuie să se încline nici în dreapta, nici în stânga, deoarece riscă să se prăbușească. De aceea, voi promova doar vectorul dezvoltării naționale”, a spus Usatîi.

Fostul primar al Bălțiului a spus că e gata să-și asume „întreaga responsabilitate pentru Moldova” și a promis „o mare schimbare” pentru ca „fiecare cetățean să aibă o viață demnă”. Concret, el vrea să facă ordine în justiție, să-i susțină pe agricultori și mediul de afaceri.

Usatîi a mai încercat să devină președinte în 2020, când a ocupat locul trei, după Sandu și Dodon. A luat un an mai târziu Bălțiul, devenind primar a doua oară, la alegerile locale din 2021. Prima dată, Usatîi câștigase primăria în „capitala nordului”, în 2015. Și prima, și a doua oară el a renunțat la mandatul de primar, dându-și demisia cam pe la mijlocul drumului.

Dar ceilalți ce promit?

Ex-premier în timpul guvernării comuniștilor, candidatul Partidului pentru Viitorul Moldovei, Vasile Tarlev, a spus că, dacă devine președinte, va lansa un program de „industrializare, care va transforma Moldova într-o țară a inovației și a progresului economic”. El a mai spus că vrea să dezvolte relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia și China.

Ex-bașcana autonomiei găgăuze, Irina Vlah, este mai ambiguă în privința a ce va face dacă devine președintă. Anunțându-și candidatura, ea a spus că programul ei electoral se va concentra pe „problemele concrete ale oamenilor și pe soluții pentru ele”, dar fără a preciza despre ce este vorba. La câteva luni distanță, când a fost înregistrată în cursă, Vlah a spus că tema principală a campaniei sale va fi „pacea și prosperitatea”.

Candidatul Partidului Consolidării și Dezvoltării Moldovei, Ion Chicu, a promis, printre altele, să „restabilească funcționalitatea instituțiilor statului” și să mărească pensiile și alocațiile sociale. Chicu – fostul consilier al lui Dodon, care l-a propulsat, cu ajutorul Partidului Democrat, în postul de premier (2019-2020) – o critică frecvent pe actuala președintă și partidul de guvernământ, despre care crede că ar fi „controlați de străini”.

Andrei Năstase, fostul aliat al Maiei Sandu, critică partidul de guvernământ pentru „incompetență”, iar despre șefa statului spune că s-ar „teme” de intrarea lui în competiție. Promisiunea principală a fostului ministru de Interne în Guvernul Sandu (2019) este de ordin economic: spune că va restabili preferințele fiscale și vamale pentru toți rezidenții zonei economice libere.

Istoricul Octavian Țîcu este candidatul blocul electoral „Împreună”, format din trei partide: Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Ca și Sandu, Țîcu și partidele care-l sprijină vor să aducă Moldova în UE, dar spun că ar face-o mai bine decât actuala putere.

Și Tudor Ulianovschi, fost ministru de Externe în guvernul PD-ului lui Vlad Plahotniuc, își îndreaptă armele împotriva puterii actuale și spune că va oferi țării „o alternativă pro-europeană adevărată”.

Fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună, a anunțat de la Tiraspol că vrea să fie președintă la Chișinău. Spune despre ea că are „abilități de lider”, iar în calitate de șefă a statului vrea să aducă „pace, liniște și prosperitate”.

Fosta jurnalistă Natalia Morari promite să transforme R. Moldova într-un „nou miracol economic”, despre care lumea va „vorbi cu admirație”. O critică acerbă a actualei președinte, Morari candidează pentru că „anii trec, iar schimbările nu se văd” în R. Moldova, în timp ce „națiunea noastră este amenințată cu dispariția” din cauza emigrării.