Cine a profitat cel mai mult de pe urma Acordului de Liber Schimb cu UE
Contrar temerilor privind impactul negativ al Acordului de Liber Schimb cu UE (DCFTA) asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate anume în cazul exporturilor de produse agroalimentare
Potrivit studiului "Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE", elaborat de Expert-Grup, deși inițial principalele temeri privind impactul DCFTA vizau nivelul scăzut de competitivitate a mărfurilor agroalimentare moldoveneşti pe piața UE, după patru ani de la semnare şi intrare în vigoare se constată că efectele acestui acord au fost mai mari pentru exporturile de agroalimentare (preponderent produsele oleaginoase și cerealiere) față de cele industriale, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.
Exporturile de produse agroalimentare în UE au crescut cu 44%
Astfel, în perioada de referinţă, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane dolari (215 milioane euro) față de 170 milioane dolari (152 milioane euro).
"Aceste evoluții pot fi explicate de nivelul destul de înalt de liberalizare a comerțului cu produse industriale până la DCFTA, fapt ce a produs efecte marginale mai sesizabile asupra exporturilor de agroalimentare, dar și de reorientarea multor exportatori de pe piața CSI pe cea a UE", susţin autorii.
Autorii explică aceste evoluţii prin doi factori.
"În primul rând, până la DCFTA, comerțul cu produse industriale dintre Moldova și UE era deja destul de liberalizat și, prin urmare, efectele acordului asupra dinamicii marginale ale exportului de industriale au fost mai mici (analiza denotă că efectele DCFTA asupra exporturilor de industriale au început să fie vizibile abia din a doua jumătate a anului 2016, odată cu creșterea investițiilor în sectorul automotive și a îmbunătățirii situației economice din UE).
În al doilea rând, restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, în paralel cu situația economică dificilă din această țară și Ucraina, au motivat reorientarea multor exportatori de agroalimentare de pe aceste piețe pe cea comunitară (fapt observat prin creșterea ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE)", se constată în studiu.
Fundal economic și politic destul de dificil
Experţii menționează că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.
Economiştii de la Expert-Grup au calculat că efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane dolari (367 milioane euro) pentru perioada 2015-2017.
Implicații macroeconomice mai profunde
Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării.
"Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane dolari din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde dolari (1,3 miliarde euro), creșterea investițiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane dolari (320 milioane euro), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane dolari (355 milioane euro) și creșterea ocupării cu circa 15.000 de persoane. Aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori (circa până în 2020)", afirmă experţii.
Importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă
Totodată ei mai spun că şi temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate.
Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%.
Evoluția importurilor de produse non-agricole din UE a fost influențată de pe de o parte de necesitățile industriei naționale, iar pe de altă parte de diminuarea reexporturilor odată cu instituirea restricțiilor la import de către Federația Rusă față de UE. În același timp, cel mai însemnat impact l-a avut scăderea prețurilor internaționale pentru produsele petroliere. În aceste condiții, importul de produse non-agricole din UE s-a diminuat cu 15% în perioada de referință.