Acesta a vorbit despre proiectele bilaterale stabilite în şedinţa comună a Guvernelor din România şi Republica Moldova, care a avut loc săptămâna trecută la Bucureşti, printre care se numără construirea ecartamentului pentru calea ferată moldovenească, eliminarea tarifelor de roaming, ce ar putea avea loc în prima jumătate a anului viitor, colaborarea în domeniul turismului, transmite Știri.md.

Ministrul a precizat, totodată, că până la finele anului 2019 conducta Iaşi-Ungheni ar putea deveni operaţională, astfel încât să poată începe importul de gaze din România.

AGERPRES: Săptămâna trecută a fost şedinţă comună a guvernelor din România şi Republica Moldova. Care au fost principalele proiecte şi direcţii de colaborare stabilite în acea şedinţă?

Chiril Gaburici: În primul rând vreau să menţionez şi şedinţa Comisiei mixte care a avut loc în data de 14-15 noiembrie 2018, unde s-a lucrat mult şi colegii din ambele părţi au pregătit totul pentru această şedinţă comună de guvern. Sunt câteva proiecte mari, grandioase le-aş numi eu, în care noi vedem cooperarea şi implicarea ambelor state, atât Moldova, cât şi România.

În primul rând, vorbim despre calea ferată a Moldovei şi ecartamentul european care lipseşte în Republica Moldova şi noi am iniţiat un proiect care ar uni Republica Moldova cu România sau cu Europa. Deci, construcţia unui ecartament ar fi unul dintre proiecte.

Am discutat despre mai multe poduri care ar uni Republica Moldova cu România şi unul dintre ele este podul din regiunea oraşului Ungheni, care urmează să unească autostrada Târgu Mureş-Neamţ-Iaşi-Ungheni. Acesta este un proiect de infrastructură foarte, foarte mare.

Mai este continuarea proiectului de reparaţie a grădiniţelor. S-a discutat şi despre lucrările de reparaţie a mai multor edificii culturale.

Am avut discuţii despre fluidizarea trecerii la frontieră, am discutat şi aspectul turismului. În România sunt foarte multe trasee turistice şi noi vrem să venim cu câteva trasee pe care să le alipim la pachetul de trasee turistice care sunt în România. Şi multe, multe alte proiecte au fost discutate.

AGERPRES: Să revenim la proiectul privind ecartamentul. De unde vine finanţarea? Va avea şi România o contribuţie pe partea aceasta?

Chiril Gaburici: Este un proiect foarte scump, un proiect foarte mare şi o să încercăm ambele state să apelăm la granturi şi la finanţări, care urmează să se întâmple în perioada următoare. Acum avem de lucru, avem de pregătit toate materialele necesare. Este o idee care a fost susţinută de ambele părţi şi e important să facem acest lucru. Cu toţii cunoaştem ce se întâmplă când mergi cu trenul până la Iaşi sau până la Bucureşti. Aveţi de staţionat la frontieră o bucată bună de timp pentru că apare un alt ecartament în faţa trenului. Vom lucra, vom pregăti toate materialele astfel încât să putem aplica pentru granturi şi pentru finanţare.

AGERPRES: În februarie vor fi alegeri legislative în Republica Moldova. Există posibilitatea ca aceste proiecte să nu se mai realizeze, în cazul în care se produce o schimbare?
Chiril Gaburici: Nu. Sunt proiecte foarte importante pentru fiecare cetăţean din Republica Moldova şi astfel de proiecte trebuie să aibă continuitate.

AGERPRES: La şedinţa comună de Guvern aţi discutat şi despre eliminarea tarifelor de roaming. De când s-ar putea întâmpla acest lucru?

Chiril Gaburici: Noi am semnat şi o declaraţie între ambele părţi. Vreau să vă zic că noi credeam că reuşim chiar anul acesta să aplicăm tarifele locale pentru serviciile de roaming, doar că au apărut câteva discuţii suplimentare din partea autorităţilor române cu operatorii şi ne-am mai luat timp ca să putem soluţiona aceste întrebări şi discuţii suplimentare, să ajungem la un numitor comun care ar putea satisface toţi jucătorii şi astfel să putem implementa. Vreau să vă anunţ că pe data de 1 decembrie vom avea apeluri gratuite între Moldova şi România. Acesta va fi un prim un test de lucru cu operatorii pe acest subiect. Avem disponibilitatea tuturor operatorilor. Acum urmează agenţiile să documenteze toată această iniţiativă. Dar, să mă întorc la întrebarea dumneavoastră despre când ar putea să se întâmple acest lucru… Noi ne dorim ca în prima jumătate a anului 2019 să avem deja aceste tarife preferenţiale, sau, cum le numim noi în cadrul ministerului, tarif local pentru cetăţenii Republici Moldova în România şi invers, cei din România, fiind în Republica Moldova, să poată telefona la tariful lor local.

AGERPRES: Pe partea de turism s-a discutat deja la Târgul de turism care a avut loc în primăvară la Chişinău “Ruta voievodului Ştefan cel Mare” şi “Drumul vinului”. Mai aveţi în vedere şi alte proiecte?
Chiril Gaburici: În primul rând proiectele acestea două, aceste două rute, sunt rute destul de importante. Noi încet, încet o să dezvoltăm astfel de pachete pentru turişti, pentru că noi nu le-am avut în aşa formă. O să încercăm să beneficiem ambele state de vecinătatea noastră şi vom profita de faptul că sunt nişte oferte foarte bune din partea noastră pentru cei care cumpără deja rute turistice în România şi invers. Dacă vin turişti la noi vom prezenta şi vom promova şi noi rutele turistice din România.

S-a mai discutat şi încă ceva. Vara aceasta am avut o întâlnire cu colegii din România, de la Ministerul Turismului. Ne-au prezentat unul dintre proiectele care urmează să se întâmple în anul viitor. Este aşa numita „hartă digitală a atracţiilor turistice”. Şi vrem să încăpem şi noi în harta digitala turistică românească. Să se alipească şi harta digitală turistică a Republicii Moldova, cu localităţile noastre, cu obiectivele noastre turistice, cu descrierea noastră, etc. Vrem lucrul acesta să îl facem împreună şi am primit promisiunea că sub-proiectul nostru va fi inclus în proiectul colegilor din România şi astfel vom avea şi noi o hartă digitală pentu toţi care ne vizitează sau pentru toţi turiştii care vizitează România.

AGERPRES: România şi Republica Moldova au proiecte comune şi pe partea de energie, precum conducta de gaze Iaşi-Ungheni. Când estimaţi că vor începe importurile de gaze din România?

Chiril Gaburici: Noi avem contractul semnat în baza acordului pe care îl avem şi în baza promisiunilor şi unui time plan, planului de timp, intervalul de timp pentru lucrări pe care îl au colegii de la Transgaz. Urmează ca până la sfârşitul anului 2019 să avem conducta Iaşi-Ungheni operaţională, funcţională, să lucreze să putem să importăm gazele din România.

AGERPRES: Importaţi gaze din Rusia. Aţi spus la un moment dat că vreţi să renunţaţi la această dependenţă…
Cjiril Gaburici: Noi importăm tot, practic. Eu n-am zis în niciun interviu că vom refuza (gazele din Rusia – n. r.). Am zis că vom alege cea mai bună ofertă. Şi având alternative noi vom putea sta la masă şi negocia un preţ şi condiţii foarte bune pentru noi, pentru Republica Moldova, astfel ca beneficiar să fie cetăţeanul din Republica Moldova care achită factura în fiecare lună.

AGERPRES: În România s-a aprobat construirea Autostrăzii Unirii (Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni). Ar putea aceasta să se prelungească până la Chişinău?

Chiril Gaburici: Noi vrem cu această autostradă să trecem Prutul. Şi v-am menţionat despre acest pod care este unul dintre proiectele cheie în relaţia cu colegii şi cu partenerii din România şi acest pod urmează să fie conectat cu o autostradă care va uni Chişinău cu Iaşi-Târgu Mureş.

AGERPRES: Câte companii româneşti sunt în Republica Moldova?

Chiril Gaburici: Sunt peste 1.700 de companii româneşti înregistrate în Republica Moldova şi România este pe locul doi la capitolul investitori din afara ţării.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre schimburile comerciale bilaterale?

Chiril Gaburici: Relaţia noastră comercială este în creştere. Noi am descoperit piaţa din România şi avem o deschidere foarte mare. Un raport care vine de la Ministerul Economiei arată că 69% din exporturi merg spre Uniunea Europeană. Ca pondere, în UE, România e pe locul 1.

AGERPRES: În ce stadiu se află consolidarea sistemului bancar după scandalul cu “furtul miliardului”?

Chiril Gaburici: Pot să vă spun, în linii generale, că sistemul bancar şi-a revenit. S-a muncit foarte mult. Şi drept dovadă este implicarea în sistemul bancar a investitorilor străini. Avem Banca Transilvania prezentă în Republica Moldova, avem Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare prezentă în Republica Moldova, mai avem şi discutăm cu alţi jucători din domeniu, sau alte bănci internaţionale care arată interes faţă de sistemul bancar din Republica Moldova. Nicio bancă la acest nivel nu va intra într-un sistem putred, care nu funcţionează. Acum când văd că lucrurile stau la locul lor, sunt regulile foarte clare, sunt respectate, ei îşi arată interesul.

AGERPRES: Zilele acestea are loc la Chişinău forumul “Moldova Business Week”. Care sunt domeniile prioritare unde vreţi să atrageţi investiţii?

Chiril Gaburici: Noi suntem foarte deschişi. Suntem gata să analizăm diverse posibilităţi şi oportunităţi, dar avem câteva segmente prioritate. Este segmentul agrar, procesarea produselor agricole, sau domeniul IT, sistemul energetic şi, de ce nu, noi vedem mare potenţial în prelucrare, sau producţie dacă e sa vorbim de industrie, ca ulterior să putem ieşi pe pieţe din afara Republicii Moldova. Noi, fiind o ţară mică, am reuşit să avem acorduri de liber schimb cu multe ţări, ceea ce oferă tuturor celor care produc ceva în Republica Moldova posibilitatea să aibă un acces la număr extraordinar de mare de clienţi potenţiali. Şi aici vorbim despre ţările membre ale Uniunii Europene, despre ţările Comunităţii Statelor Independente, vorbim despre Turcia şi acum suntem în negocieri cu China.

AGERPRES: Care sunt atuurile pentru atragerea investitorilor?

Chiril Gaburici: Politica fiscală a Republicii Moldova în comparaţie cu ţările din regiune, amplasarea geografică. Noi suntem foarte bine amplasaţi şi asta serveşte drept un atu. Un alt argument îl reprezintă acordurile de liber schimb, sau prezenţa ţărilor unde noi am putea să exportăm produsele fabricate în Republica Moldova.