9 iun, 2020 18:06
0
666

Chicu: Zeci de mii de locuri de muncă sunt în pericol în R. Moldova

9 iun, 2020 18:06
0
666

Consumul şi investiţiile s-ar putea diminua cu 27,8 miliarde de lei până la sfârşitul anului curent, iar Produsul Intern Brut al ţării ar urma să se reducă cu peste şase la sută, faţă de anul trecut.

Chicu: Zeci de mii de locuri de muncă sunt în pericol în R. MoldovaFoto: știri.md

Estimările au fost facute la şedinţa plenară a Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, desfăşurată online, transmite Știri.md cu referire la trm.md

„Trăim timpuri fără precedent. O sută de ani în urmă, omenirea a trecut printr-o epidemie grea, dar atunci oamenii nu erau atât de mobili, nu era dezvoltată industria turismului şi HoReCa, care angajează pe lanţ numai în Republica Moldova zeci de mii de persoane. 

În general, cota serviciilor în PIB era foarte mică. Pandemia a lovit în producătorii de servicii şi de produse neesenţiale. În Moldova sunt sub pericol zeci de mii de locuri de muncă, iar la nivel global - sute de milioane”, a declarat premierul Ion Chicu.

A fost abordat şi subiectul ridicării graduale a restricţiilor şi pregătirea pentru reluarea activităţilor economice în condiţii sigure. 

Autorităţile lucrează cu asociaţiile la elaborarea procedurilor de activitate pe durata stării de urgenţă în sănătate publică. 

Se propune operarea unor modificări la Codul muncii pentru a permite conservarea locurilor de lucru şi prevenirea unor disponibilizări masive.

Premierul a vorbit despre concentrarea Guvernului pe digitizarea serviciilor publice, inclusiv se lucrează pe domeniile sănătate şi educaţie. 

Sunt în proces de elaborare reglementări şi se vor face investiţii în capacitaţi tehnice şi sisteme informaţionale atât din surse publice, cât şi din asistenţa partenerilor de dezvoltare.

Prim-ministrul a asigurat mediul de afaceri că Guvernul nu va veni cu majorări fiscale şi va asigura condiţii predictibile de activitate.

Estimările au fost facute la şedinţa plenară a Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, desfăşurată online, transmite Știri.md cu referire la trm.md

„Trăim timpuri fără precedent. O sută de ani în urmă, omenirea a trecut printr-o epidemie grea, dar atunci oamenii nu erau atât de mobili, nu era dezvoltată industria turismului şi HoReCa, care angajează pe lanţ numai în Republica Moldova zeci de mii de persoane. 

În general, cota serviciilor în PIB era foarte mică. Pandemia a lovit în producătorii de servicii şi de produse neesenţiale. În Moldova sunt sub pericol zeci de mii de locuri de muncă, iar la nivel global - sute de milioane”, a declarat premierul Ion Chicu.

A fost abordat şi subiectul ridicării graduale a restricţiilor şi pregătirea pentru reluarea activităţilor economice în condiţii sigure. 

Autorităţile lucrează cu asociaţiile la elaborarea procedurilor de activitate pe durata stării de urgenţă în sănătate publică. 

Se propune operarea unor modificări la Codul muncii pentru a permite conservarea locurilor de lucru şi prevenirea unor disponibilizări masive.

Premierul a vorbit despre concentrarea Guvernului pe digitizarea serviciilor publice, inclusiv se lucrează pe domeniile sănătate şi educaţie. 

Sunt în proces de elaborare reglementări şi se vor face investiţii în capacitaţi tehnice şi sisteme informaţionale atât din surse publice, cât şi din asistenţa partenerilor de dezvoltare.

Prim-ministrul a asigurat mediul de afaceri că Guvernul nu va veni cu majorări fiscale şi va asigura condiţii predictibile de activitate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 14:20
30
587

Chicu: Circa 3.000 de oameni au murit de COVID de când PAS guvernează țara

8 decembrie, 14:20
30
587

2.991 de oameni au murit de COVID în țara noastră de când PAS guvernează țara și sănătatea.

Chicu: Circa 3.000 de oameni au murit de COVID de când PAS guvernează țaraColaj: știri.md

Despre aceasta anunță ex-premierul Ion Chicu pe o rețea de socializare, transmite Știri.md.

"Ieri, ”experta cu diplomă”, care învăța de pe Facebook o lume întreagă cum se combate pandemia, a împlinit 4 luni de mandat în fruntea Ministerului Sănătății.

2.991 de oameni au murit de COVID în țara noastră de când PAS guvernează țara și sănătatea. În această perioadă avem mai multe decese decât în toate cele aproape 9 luni care s-au scurs de la primul caz de COVID și până la 31 decembrie 2020.

Media zilnică a deceselor în perioada „vremurilor negre” constituie 24,52, fiind de 2,46 ori mai mare ca pe tot parcursul pandemic în 2020. Și este cu 66% mai mare ca în perioada guvernului interimar.

Concluzia preliminară este că, în mare parte, oamenii bolnavi nu au avut acces la tratament în spitale", a comentat Ion Chicu.

Știri.md reamintește că, în perioada 29 noiembrie – 5 decembrie curent au fost înregistrate 3.824 de cazuri de COVID-19, dintre care 1.830 de cazuri în regiunea transnistreană.

Despre aceasta anunță ex-premierul Ion Chicu pe o rețea de socializare, transmite Știri.md.

"Ieri, ”experta cu diplomă”, care învăța de pe Facebook o lume întreagă cum se combate pandemia, a împlinit 4 luni de mandat în fruntea Ministerului Sănătății.

2.991 de oameni au murit de COVID în țara noastră de când PAS guvernează țara și sănătatea. În această perioadă avem mai multe decese decât în toate cele aproape 9 luni care s-au scurs de la primul caz de COVID și până la 31 decembrie 2020.

Media zilnică a deceselor în perioada „vremurilor negre” constituie 24,52, fiind de 2,46 ori mai mare ca pe tot parcursul pandemic în 2020. Și este cu 66% mai mare ca în perioada guvernului interimar.

Concluzia preliminară este că, în mare parte, oamenii bolnavi nu au avut acces la tratament în spitale", a comentat Ion Chicu.

Știri.md reamintește că, în perioada 29 noiembrie – 5 decembrie curent au fost înregistrate 3.824 de cazuri de COVID-19, dintre care 1.830 de cazuri în regiunea transnistreană.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 10:00
0
561

Startup-ul Frisbo atrage o investiție de 2 milioane de dolari Ⓟ

8 decembrie, 10:00
0
561

Startup-ul românesc Frisbo, platforma de e-fulfillment cu cea mai mare prezență în Europa, care preia depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online, a atras o investiție de 2 milioane de dolari în cadrul unei runde condusă de fondul de investiții Eleven Ventures, cu participarea GapMinder Ventures, RocaX și Neogen.

Fondată de antreprenorii Bogdan Colceriu, Laura Frîncu și Vlad Târziu, platforma Frisbo a primit anterior o investiție în valoare de 1,2 milioane de euro în 2019, într-o rundă condusă de GapMinder Venture Partners, cu participarea ROCA X, Neogen și Mircea Ilea. La acel moment, Frisbo a reușit să-și crească de patru ori valoarea comparativ cu primă rundă de investiții ridicată în 2017 de la omul de afaceri clujean Mircea Ilea. Compania a mai atras investiții în 2018 de la grupul Neogen și fondul Risky Business.

În prezent, în rețeaua Frisbo sunt active peste 20 de centre logistice din România, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Germania, Cehia și Chile, care deservesc peste 200 de comercianți online, integrându-se cu cele mai populare platforme de e-commerce și marketplace-uri din regiune. Frisbo rezolvă astfel problema scalării internaționale a magazinelor online, făcând accesibilă dezvoltarea pe alte piețe printr-o rețea integrată de hale.

 Printre clienții din portofoliul Frisbo se numără companii precum reprezentantul oficial Xiaomi în Romania și Ungaria (www.mi-home.ro și www.mi-home.hu), Bitdefender, Aosom, Morphy Richards, foodpanda, Meli Melo sau Intercars.

 „Fondurile atrase în această nouă rundă de finanțare ne vor ajuta în principal să continuăm planurile de extindere în Europa și chiar în afara ei, mai ales într-un moment în care e-commerce-ul la nivel mondial cunoaște o dezvoltare fără precedent. În prezent, suntem cea mai mare rețea europeană de e-fulfillment cu livrare a doua zi și dorim să ne consolidăm această poziție”, a declarat Bogdan Colceriu, fondator Frisbo.

Noua investiție atrasă înseamnă oportunitatea să accelerăm dezvoltarea ecommerce-ului pentru Moldova. Strategia Frisbo de a-și consolida și extinde serviciile în Europa și în afara ei este o enormă oportunitate de dezvoltare pentru comercianții din Moldova de  export și creștere a vânzărilor simultan pe mai multe piețe”, a adăugat Elena Agrici, reprezentantă Frisbo în Moldova.

“Credem că Frisbo a descoperit deja cum arată viitorul logisticii în e-commerce. Rămâne doar să îl execute suficient de repede, iar pentru asta suntem acum alături de ei”, afirmă Valeri Petrov, partener la Eleven Ventures.

“Dezvoltarea pieței de comerț online nu se poate realiza fără o logistică foarte bine pusă la punct și care să se plieze și pe soluțiile tehnice folosite de magazinele online. Frisbo oferă în primul rând același nivel de flexibilitate în ceea ce privește produsele fizice comercializate, în același fel în care soluțiile de cloud permit dezvoltarea website-urilor magazinelor. Fondatorii Frisbo au realizat acest lucru la momentul potrivit, ceea ce a permis companiei să înregistreze o creștere fulminantă în ultimii patru ani. Ne bucurăm că GapMinder face parte din succesul acestei companii”, a declarat Cosmin Ochișor, partener GapMinder Venture Partners.

Despre Eleven Ventures

Eleven Ventures este unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare - Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack.

Despre GapMinder Venture Partners BV

GapMinder este un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, aflate în faza de Seed sau Serie A. Partenerii GapMinder au o abordare directă ca investitori, ajutând companiile să crească prin consultanță strategică și implicare directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară. Portofoliul GapMinder include companii precum FintechOS, TypingDNA, SmartDreamers, Deepstash, Frisbo sau Planable. GapMinder este co-finanțat în majoritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014 - 2020.

Fondată de antreprenorii Bogdan Colceriu, Laura Frîncu și Vlad Târziu, platforma Frisbo a primit anterior o investiție în valoare de 1,2 milioane de euro în 2019, într-o rundă condusă de GapMinder Venture Partners, cu participarea ROCA X, Neogen și Mircea Ilea. La acel moment, Frisbo a reușit să-și crească de patru ori valoarea comparativ cu primă rundă de investiții ridicată în 2017 de la omul de afaceri clujean Mircea Ilea. Compania a mai atras investiții în 2018 de la grupul Neogen și fondul Risky Business.

În prezent, în rețeaua Frisbo sunt active peste 20 de centre logistice din România, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Germania, Cehia și Chile, care deservesc peste 200 de comercianți online, integrându-se cu cele mai populare platforme de e-commerce și marketplace-uri din regiune. Frisbo rezolvă astfel problema scalării internaționale a magazinelor online, făcând accesibilă dezvoltarea pe alte piețe printr-o rețea integrată de hale.

 Printre clienții din portofoliul Frisbo se numără companii precum reprezentantul oficial Xiaomi în Romania și Ungaria (www.mi-home.ro și www.mi-home.hu), Bitdefender, Aosom, Morphy Richards, foodpanda, Meli Melo sau Intercars.

 „Fondurile atrase în această nouă rundă de finanțare ne vor ajuta în principal să continuăm planurile de extindere în Europa și chiar în afara ei, mai ales într-un moment în care e-commerce-ul la nivel mondial cunoaște o dezvoltare fără precedent. În prezent, suntem cea mai mare rețea europeană de e-fulfillment cu livrare a doua zi și dorim să ne consolidăm această poziție”, a declarat Bogdan Colceriu, fondator Frisbo.

Noua investiție atrasă înseamnă oportunitatea să accelerăm dezvoltarea ecommerce-ului pentru Moldova. Strategia Frisbo de a-și consolida și extinde serviciile în Europa și în afara ei este o enormă oportunitate de dezvoltare pentru comercianții din Moldova de  export și creștere a vânzărilor simultan pe mai multe piețe”, a adăugat Elena Agrici, reprezentantă Frisbo în Moldova.

“Credem că Frisbo a descoperit deja cum arată viitorul logisticii în e-commerce. Rămâne doar să îl execute suficient de repede, iar pentru asta suntem acum alături de ei”, afirmă Valeri Petrov, partener la Eleven Ventures.

“Dezvoltarea pieței de comerț online nu se poate realiza fără o logistică foarte bine pusă la punct și care să se plieze și pe soluțiile tehnice folosite de magazinele online. Frisbo oferă în primul rând același nivel de flexibilitate în ceea ce privește produsele fizice comercializate, în același fel în care soluțiile de cloud permit dezvoltarea website-urilor magazinelor. Fondatorii Frisbo au realizat acest lucru la momentul potrivit, ceea ce a permis companiei să înregistreze o creștere fulminantă în ultimii patru ani. Ne bucurăm că GapMinder face parte din succesul acestei companii”, a declarat Cosmin Ochișor, partener GapMinder Venture Partners.

Despre Eleven Ventures

Eleven Ventures este unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare - Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack.

Despre GapMinder Venture Partners BV

GapMinder este un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, aflate în faza de Seed sau Serie A. Partenerii GapMinder au o abordare directă ca investitori, ajutând companiile să crească prin consultanță strategică și implicare directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară. Portofoliul GapMinder include companii precum FintechOS, TypingDNA, SmartDreamers, Deepstash, Frisbo sau Planable. GapMinder este co-finanțat în majoritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014 - 2020.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 decembrie, 17:22
54
2 533

Chicu: Salariile la CC cresc la 82.000 de lei. Precizările Guvernului

7 decembrie, 17:22
54
2 533

Urmare a votului PAS de ieri, salariul lunar al Liubei Șova - judecător la Curtea Constituțională, ales de Maia Sandu, va crește de la circa 44.700 de lei la aproximativ 82.000 de lei.

Chicu: Salariile la CC cresc la 82.000 de lei. Precizările GuvernuluiColaj: știri.md

Despre aceasta scrie pe o rețea de socializare ex-premierul Ion Chicu, transmite Știri.md.

"Ne inspirăm de pe site-ul Parlamentului și admirăm cu invidie galbenă "vremurile bune" din curtea Curții Constituționale...

Geaba presa și societatea se indignează că judecătorii CCM vor primi un premiu anual de 40.000 de lei. Ei vor primi în fiecare lună așa spor specific, după amendamentele propuse și votate ieri de deputații PAS.

Ce-au votat ieri deputații PAS referitor la salariul judecătorilor Curții Constituționale:

1. Ridicarea clasei de salarizare de la 121 la 126 și, respectiv, a coeficientului de salarizare de la 12,29 la 13,65.

2. Majorarea valorii de referință pentru calculul salariului de la 2.600 de lei la 3.000 de lei.

3. Majorarea sporului specific de la 40% la 100%.

Astfel, de la (2600x12,29x1,4) = 44735,6 lei s-a ajuns la (3000x13,65x2) = 81.900 de lei lunar.

Cum se explică toate aceste cadouri ale PAS față de judecătorii Curții Constituționale? Așa-i că majorarea salariului deputaților cu 1.394 de lei pe lună ne pare "bătaie de joc" în raport cu slugile poporului?

Maia Sandu, salariul profesorului l-ați majorat cu 316 lei. Pe cel al medicului - cu zero lei. Pe cel al Liubei Șova - cu 37.000 de lei pe lună.

Vă rugăm să nu promulgați asemenea obrăznicie și bătaie de joc față de oamenii care v-au crezut și votat, Maia Sandu. Întoarceți această rușine de proiect înapoi în Parlament - n-o promulgați!", a scris Chicu.

Contactată de Știri.md, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Anastasia Taburceanu, a confirmat că salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională au crescut.

"Este adevărat că salariile au crescut, însă nu au crescut de 2 ori. Este un mecanism întreg cum se calculează această majorare. Se ia salariul de referință și multe alte chestii... Valoarea de referință a salariului a crescut de la 2.600 la 3.000 de lei și deja la aceasta se adaugă, în anumite cazuri, alți coeficienți", a precizat Anastasia Taburceanu.

Despre aceasta scrie pe o rețea de socializare ex-premierul Ion Chicu, transmite Știri.md.

"Ne inspirăm de pe site-ul Parlamentului și admirăm cu invidie galbenă "vremurile bune" din curtea Curții Constituționale...

Geaba presa și societatea se indignează că judecătorii CCM vor primi un premiu anual de 40.000 de lei. Ei vor primi în fiecare lună așa spor specific, după amendamentele propuse și votate ieri de deputații PAS.

Ce-au votat ieri deputații PAS referitor la salariul judecătorilor Curții Constituționale:

1. Ridicarea clasei de salarizare de la 121 la 126 și, respectiv, a coeficientului de salarizare de la 12,29 la 13,65.

2. Majorarea valorii de referință pentru calculul salariului de la 2.600 de lei la 3.000 de lei.

3. Majorarea sporului specific de la 40% la 100%.

Astfel, de la (2600x12,29x1,4) = 44735,6 lei s-a ajuns la (3000x13,65x2) = 81.900 de lei lunar.

Cum se explică toate aceste cadouri ale PAS față de judecătorii Curții Constituționale? Așa-i că majorarea salariului deputaților cu 1.394 de lei pe lună ne pare "bătaie de joc" în raport cu slugile poporului?

Maia Sandu, salariul profesorului l-ați majorat cu 316 lei. Pe cel al medicului - cu zero lei. Pe cel al Liubei Șova - cu 37.000 de lei pe lună.

Vă rugăm să nu promulgați asemenea obrăznicie și bătaie de joc față de oamenii care v-au crezut și votat, Maia Sandu. Întoarceți această rușine de proiect înapoi în Parlament - n-o promulgați!", a scris Chicu.

Contactată de Știri.md, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Anastasia Taburceanu, a confirmat că salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională au crescut.

"Este adevărat că salariile au crescut, însă nu au crescut de 2 ori. Este un mecanism întreg cum se calculează această majorare. Se ia salariul de referință și multe alte chestii... Valoarea de referință a salariului a crescut de la 2.600 la 3.000 de lei și deja la aceasta se adaugă, în anumite cazuri, alți coeficienți", a precizat Anastasia Taburceanu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 decembrie, 12:59
0
196

Industria auto din Europa va pierde 500.000 de locuri de muncă

6 decembrie, 12:59
0
196

Trecerea la utilizarea exclusivă a vehiculelor electrice şi renunţarea la cele cu combustie internă ar duce la pierderea a jumătate de milion de locuri de muncă la nivel european, arată un studiu efectuat la solicitarea Asociaţiei Europene a Furnizorilor de Automobile (CLEPA).

Industria auto din Europa va pierde 500.000 de locuri de muncăFoto: playtech.ro

Studiul, realizat de PwC Strategy, are ca scop evaluarea impactului a trei scenarii de politică Green Deal asupra ocupării forţei de muncă şi a valorii adăugate în rândul furnizorilor de automobile din Europa în perioada 2020-2040, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Scenariile reprezintă o abordare tehnologică mixtă, actuală numai pentru vehicule electrice propusă în pachetul Fit for 55 şi un scenariu radical de accelerare a vehiculelor electrice. 

Toate cele trei scenarii presupun o electrificare accelerată pentru a îndeplini obiectivele climatice, cu o cotă mare de piaţă pentru vehiculele electrice până în 2030 de peste 50%, aproape 80% şi, respectiv, de aproximativ 100%.

Sectorul producţiei de automobile este responsabil pentru mai mult de 5% din totalul angajărilor în 13 state membre ale UE, peste 60% din lucrători fiind angajaţi de furnizorii de automobile. 

Prin urmare, studiul oferă o evaluare foarte necesară la nivel european şi identifică riscurile şi oportunităţile oferite celor şapte ţări majore de producţie pentru componente auto (Germania, Spania, Franţa, Italia, Cehia, Polonia şi România).

Studiul este, de asemenea, primul de acest gen care evaluează impactul diferitelor scenarii de politică pentru atingerea obiectivelor Green Deal, cu accent pe furnizorii de automobile.

În timp ce producătorii de autovehicule au o capacitate mai mare de a cesiona sau de a prelua activităţi pentru a compensa o pierdere de activitate în domeniul propulsorului electric, furnizorii de automobile pot reacţiona cu mult mai puţină agilitate, deoarece sunt legaţi de contracte pe termen lung cu producătorii de vehicule.

Studiul estimează că, în scenariul vehiculelor electrice exclusiv, 70% din impactul asupra ocupării forţei de muncă va fi resimţit deja în perioada 2030-2035 şi arată că oportunităţile vehiculelor electrice depind de stabilirea unui lanţ profund de aprovizionare cu baterii în UE, de sincronizare şi probabilitate, aspecte încă incerte.

Ţările din Europa de Vest par cel mai bine plasate pentru a deveni fortăreţele producţiei de propulsoare electrice, în timp ce locurile de muncă din ţările Central şi Est Europene vor rămâne dependente de motorul cu ardere internă.

Henning Rennert, partener la PwC Strategy&Germania, a declarat: "În timp ce electrificarea pune în pericol angajarea în sistemul propulsorului electric, pe de o parte, alte abilităţi ale forţei de muncă în domenii precum software-ul sau infrastructura vor fi necesare în viitor. Valoarea adăugată şi crearea de locuri de muncă în tehnologiile de propulsie depind de producţia locală de baterii în Europa".

La rândul său, secretarul general CLEPA, Sigrid de Vries, a arătat că studiul evidenţiază riscurile vehiculelor electrice destinate existenţei a sute de mii de oameni care lucrează din greu pentru a oferi soluţii tehnologice în scopul mobilităţii durabile.

Potrivit acestuia, furnizorii de automobile sunt responsabili pentru cea mai mare parte a locurilor de muncă din industria de automobile.

"Inovaţiile furnizorilor de automobile au făcut ca mobilitatea electrică să fie din ce în ce mai accesibilă pentru consumatori şi un instrument esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor. Dar nevoile societăţii sunt mult prea diverse pentru o abordare universală. 

Un cadru de reglementare care este deschis tuturor soluţiilor disponibile, cum ar fi utilizarea tehnologiilor hibride, hidrogenul verde şi combustibilii durabili din surse regenerabile, va permite inovarea pe măsură ce redefinim mobilitatea în următoarele decenii", a afirmat Vries.

Potrivit sursei citate, actuala propunere Fit-for-55 pentru standardele de emisii de CO2 pentru maşini şi camionete se uită doar la emisiile provenite de la ţeava de eşapament a vehiculului, ignorând emisiile legate de producţia vehiculelor sau combustibilii pe care îi folosesc, inclusiv modul în care este generată electricitatea.

"Pentru a stimula tehnologiile cu cea mai scăzută amprentă totală de carbon, emisiile de la vehicule ar trebui, în mod ideal, să fie reglementate pe baza ciclului de viaţă, cu o abordare Well-to-Wheel (WtW) ca prim pas, care ia în considerare producţia şi distribuţia combustibilului/electricităţii folosite pentru a alimenta un vehicul", recomandă responsabilii CLEPA.

Reducerile emisiilor producţiei de carburanţi / energie ar trebui recunoscute atunci când se determină conformitatea cu standardele de CO2, de exemplu prin introducerea unui mecanism de creditare voluntar, care permite producătorilor de automobile o opţiune suplimentară de a îndeplini obiectivele la nivelul întregii flote cu un volum suplimentar de combustibili regenerabili.

"O abordare deschisă a tehnologiei ar trebui să includă electrificare rapidă cu energie curată şi regenerabilă, completată de tehnologie de ardere curată cu combustibili regenerabili şi durabili. 

Există mai multe opţiuni pe lângă zero emisii pe ţeava de eşapament şi trebuie să recunoaştem rolul pe care carburanţii neutri din punct de vedere climatic îl pot juca în reducerea emisiilor,

Menţinerea opţiunii consumatorilor, accesibilitatea şi menţinerea competitivităţii globale a Europei. Tehnologia nu este inamicul, ci mai degrabă combustibilii fosili, iar deschiderea tehnologică va fi esenţială pentru a asigura o tranziţie justă", a mai spus Vries.

CLEPA, Asociaţia Europeană a Furnizorilor de Automobile, cu sediul la Bruxelles, reprezintă peste 3.000 de companii, de la multinaţionale la IMM-uri.

Furnizorii de automobile din Europa angajează direct 1,7 milioane de oameni în UE.

Studiul, realizat de PwC Strategy, are ca scop evaluarea impactului a trei scenarii de politică Green Deal asupra ocupării forţei de muncă şi a valorii adăugate în rândul furnizorilor de automobile din Europa în perioada 2020-2040, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Scenariile reprezintă o abordare tehnologică mixtă, actuală numai pentru vehicule electrice propusă în pachetul Fit for 55 şi un scenariu radical de accelerare a vehiculelor electrice. 

Toate cele trei scenarii presupun o electrificare accelerată pentru a îndeplini obiectivele climatice, cu o cotă mare de piaţă pentru vehiculele electrice până în 2030 de peste 50%, aproape 80% şi, respectiv, de aproximativ 100%.

Sectorul producţiei de automobile este responsabil pentru mai mult de 5% din totalul angajărilor în 13 state membre ale UE, peste 60% din lucrători fiind angajaţi de furnizorii de automobile. 

Prin urmare, studiul oferă o evaluare foarte necesară la nivel european şi identifică riscurile şi oportunităţile oferite celor şapte ţări majore de producţie pentru componente auto (Germania, Spania, Franţa, Italia, Cehia, Polonia şi România).

Studiul este, de asemenea, primul de acest gen care evaluează impactul diferitelor scenarii de politică pentru atingerea obiectivelor Green Deal, cu accent pe furnizorii de automobile.

În timp ce producătorii de autovehicule au o capacitate mai mare de a cesiona sau de a prelua activităţi pentru a compensa o pierdere de activitate în domeniul propulsorului electric, furnizorii de automobile pot reacţiona cu mult mai puţină agilitate, deoarece sunt legaţi de contracte pe termen lung cu producătorii de vehicule.

Studiul estimează că, în scenariul vehiculelor electrice exclusiv, 70% din impactul asupra ocupării forţei de muncă va fi resimţit deja în perioada 2030-2035 şi arată că oportunităţile vehiculelor electrice depind de stabilirea unui lanţ profund de aprovizionare cu baterii în UE, de sincronizare şi probabilitate, aspecte încă incerte.

Ţările din Europa de Vest par cel mai bine plasate pentru a deveni fortăreţele producţiei de propulsoare electrice, în timp ce locurile de muncă din ţările Central şi Est Europene vor rămâne dependente de motorul cu ardere internă.

Henning Rennert, partener la PwC Strategy&Germania, a declarat: "În timp ce electrificarea pune în pericol angajarea în sistemul propulsorului electric, pe de o parte, alte abilităţi ale forţei de muncă în domenii precum software-ul sau infrastructura vor fi necesare în viitor. Valoarea adăugată şi crearea de locuri de muncă în tehnologiile de propulsie depind de producţia locală de baterii în Europa".

La rândul său, secretarul general CLEPA, Sigrid de Vries, a arătat că studiul evidenţiază riscurile vehiculelor electrice destinate existenţei a sute de mii de oameni care lucrează din greu pentru a oferi soluţii tehnologice în scopul mobilităţii durabile.

Potrivit acestuia, furnizorii de automobile sunt responsabili pentru cea mai mare parte a locurilor de muncă din industria de automobile.

"Inovaţiile furnizorilor de automobile au făcut ca mobilitatea electrică să fie din ce în ce mai accesibilă pentru consumatori şi un instrument esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor. Dar nevoile societăţii sunt mult prea diverse pentru o abordare universală. 

Un cadru de reglementare care este deschis tuturor soluţiilor disponibile, cum ar fi utilizarea tehnologiilor hibride, hidrogenul verde şi combustibilii durabili din surse regenerabile, va permite inovarea pe măsură ce redefinim mobilitatea în următoarele decenii", a afirmat Vries.

Potrivit sursei citate, actuala propunere Fit-for-55 pentru standardele de emisii de CO2 pentru maşini şi camionete se uită doar la emisiile provenite de la ţeava de eşapament a vehiculului, ignorând emisiile legate de producţia vehiculelor sau combustibilii pe care îi folosesc, inclusiv modul în care este generată electricitatea.

"Pentru a stimula tehnologiile cu cea mai scăzută amprentă totală de carbon, emisiile de la vehicule ar trebui, în mod ideal, să fie reglementate pe baza ciclului de viaţă, cu o abordare Well-to-Wheel (WtW) ca prim pas, care ia în considerare producţia şi distribuţia combustibilului/electricităţii folosite pentru a alimenta un vehicul", recomandă responsabilii CLEPA.

Reducerile emisiilor producţiei de carburanţi / energie ar trebui recunoscute atunci când se determină conformitatea cu standardele de CO2, de exemplu prin introducerea unui mecanism de creditare voluntar, care permite producătorilor de automobile o opţiune suplimentară de a îndeplini obiectivele la nivelul întregii flote cu un volum suplimentar de combustibili regenerabili.

"O abordare deschisă a tehnologiei ar trebui să includă electrificare rapidă cu energie curată şi regenerabilă, completată de tehnologie de ardere curată cu combustibili regenerabili şi durabili. 

Există mai multe opţiuni pe lângă zero emisii pe ţeava de eşapament şi trebuie să recunoaştem rolul pe care carburanţii neutri din punct de vedere climatic îl pot juca în reducerea emisiilor,

Menţinerea opţiunii consumatorilor, accesibilitatea şi menţinerea competitivităţii globale a Europei. Tehnologia nu este inamicul, ci mai degrabă combustibilii fosili, iar deschiderea tehnologică va fi esenţială pentru a asigura o tranziţie justă", a mai spus Vries.

CLEPA, Asociaţia Europeană a Furnizorilor de Automobile, cu sediul la Bruxelles, reprezintă peste 3.000 de companii, de la multinaţionale la IMM-uri.

Furnizorii de automobile din Europa angajează direct 1,7 milioane de oameni în UE.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 decembrie, 12:56
30
1 016

Chicu nu se lasă de critici: Maia Sandu, mai tăiați-vă din pofte

6 decembrie, 12:56
30
1 016

Fostul premier Ion Chicu a lansat noi critici la adresa Maiei Sandu și majorității Parlamentare.

Chicu nu se lasă de critici: Maia Sandu, mai tăiați-vă din pofteColaj: știri.md

De data aceasta, ex-premierul a răspuns actualei puteri la atacurile lansate împotriva Guvernului Chicu, transmite Știri.md.

”Maia Sandu, mai tăiați-vă din pofte și plătiți pedagogilor și medicilor...

Analfabeții funcționali ai Maiei Sandu justifică atitudinea lor mizerabilă față de profesori prin... fosta guvernare. Nimic nou, la testul "manipulare" au luat "1st" la Harvard...

Asta fosta guvernare și Chicu i-au majorat Maiei Sandu în octombrie bugetul pe 2021 cu peste 2 milioane de lei. În loc să aloce pentru premiul anual profesorilor (din cele peste 6 miliarde de lei venituri suplimentare față de anul trecut).

Asta fosta guvernare și Chicu au prevăzut în bugetul pentru anul 2022 încă o majorare pentru bugetul Maiei Sandu. Tot foștii le-au adăugat deputaților PAS la salariul lunar câte 1.394 de lei, iar profesorilor doar câte 316 lei. Și tot fosta guvernare i-a mărit finanțarea PAS-ului din buget în 2022 cu câteva milioane bune.

Asta Chicu, nu Sandu, era în Guvernul Leancă, care în 2014 a provocat prin actele sale criminale furtul miliardului, pentru acoperirea căruia în bugetul anului 2022 sunt prevăzute cheltuieli care depășesc cu mult sumele necesare pentru achitarea premiului anual pedagogilor și altor bugetari.

Aveți 9 miliarde de lei în conturi lăsate de fosta guvernare, Maia Sandu. Mai țăiați-vă din poftele personale și plătiți pedagogilor și medicilor salariile și premiile la timp”, a declarat Chicu.

De data aceasta, ex-premierul a răspuns actualei puteri la atacurile lansate împotriva Guvernului Chicu, transmite Știri.md.

”Maia Sandu, mai tăiați-vă din pofte și plătiți pedagogilor și medicilor...

Analfabeții funcționali ai Maiei Sandu justifică atitudinea lor mizerabilă față de profesori prin... fosta guvernare. Nimic nou, la testul "manipulare" au luat "1st" la Harvard...

Asta fosta guvernare și Chicu i-au majorat Maiei Sandu în octombrie bugetul pe 2021 cu peste 2 milioane de lei. În loc să aloce pentru premiul anual profesorilor (din cele peste 6 miliarde de lei venituri suplimentare față de anul trecut).

Asta fosta guvernare și Chicu au prevăzut în bugetul pentru anul 2022 încă o majorare pentru bugetul Maiei Sandu. Tot foștii le-au adăugat deputaților PAS la salariul lunar câte 1.394 de lei, iar profesorilor doar câte 316 lei. Și tot fosta guvernare i-a mărit finanțarea PAS-ului din buget în 2022 cu câteva milioane bune.

Asta Chicu, nu Sandu, era în Guvernul Leancă, care în 2014 a provocat prin actele sale criminale furtul miliardului, pentru acoperirea căruia în bugetul anului 2022 sunt prevăzute cheltuieli care depășesc cu mult sumele necesare pentru achitarea premiului anual pedagogilor și altor bugetari.

Aveți 9 miliarde de lei în conturi lăsate de fosta guvernare, Maia Sandu. Mai țăiați-vă din poftele personale și plătiți pedagogilor și medicilor salariile și premiile la timp”, a declarat Chicu.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
5 decembrie, 15:16
73
2 254

Ion Chicu face prognoze: Guvernul va fi demis în primăvară

5 decembrie, 15:16
73
2 254

Fostul premier al țării, Ion Chicu, este de părere că actualul Guvern condus de Natalia Gavrilița, urmează să fie demis. Și acest lucru, potrivit lui, se va întâmpla în primăvară.

Ion Chicu face prognoze: Guvernul va fi demis în primăvarăFoto: știri.md

Pentru activitatea Guvernului Gavrilița, Chicu spune că ar oferi calificativul „nesatisfăcător”, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Întregul Guvern a eșuat și nu trebuie eu să-l dau afară, pentru că tot ei îl vor da afară. Probabil în primăvară ei vor veni cu remanieri.

Toți au eșuat. În primele zile am văzut că doamna prim-ministru și câțiva miniștri ieșeau la TV, restul erau incognito. Acum mai mulți ies pe la emisiuni și fac gafă după gafă. Maia Sandu se va strădui să se îndepărteze de eșecul celor din Guvern. 

Ea se va disocia de ceea ce a făcut greșit Guvernul”, a declarat Ion Chicu, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Menționăm că Guvernul condus de Natalia Gavrilița a fost învestit în funcție la începutul lunii august, curent. Asta ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate, provocate de demisia Guvernului Chicu.

Chicu fusese numit în funcție de către formațiunea fostului președinte, Igor Dodon.

Pentru activitatea Guvernului Gavrilița, Chicu spune că ar oferi calificativul „nesatisfăcător”, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Întregul Guvern a eșuat și nu trebuie eu să-l dau afară, pentru că tot ei îl vor da afară. Probabil în primăvară ei vor veni cu remanieri.

Toți au eșuat. În primele zile am văzut că doamna prim-ministru și câțiva miniștri ieșeau la TV, restul erau incognito. Acum mai mulți ies pe la emisiuni și fac gafă după gafă. Maia Sandu se va strădui să se îndepărteze de eșecul celor din Guvern. 

Ea se va disocia de ceea ce a făcut greșit Guvernul”, a declarat Ion Chicu, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Menționăm că Guvernul condus de Natalia Gavrilița a fost învestit în funcție la începutul lunii august, curent. Asta ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate, provocate de demisia Guvernului Chicu.

Chicu fusese numit în funcție de către formațiunea fostului președinte, Igor Dodon.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
3 decembrie, 12:41
0
103

NASA investește în stații spațiale pe care oamenii să le poată vizita

3 decembrie, 12:41
0
103

Anticipând momentul când Staţia Spaţială Internaţională (ISS) va fi dezafectată, NASA a anunţat joi semnarea unor contracte cu trei companii americane, cărora le va acorda sprijin în scopul dezvoltării unor staţii spaţiale private, un pas înainte în comercializarea spaţiului cosmic.

NASA investește în stații spațiale pe care oamenii să le poată vizitaFoto: NASA

Cele trei companii sunt Blue Origin, Nanoracks şi Northrop Grumman, care vor primi 130, 160 şi respectiv 125,6 de milioane de dolari, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Compania Axiom Space a obţinut încă de anul trecut un contract similar în valoare de 140 de milioane de dolari.

„Ne asociem cu companii americane pentru a dezvolta destinaţii spaţiale pe care oamenii să le poată vizita, unde ar putea trăi sau munci”, a precizat într-un comunicat directorul NASA, Bill Nelson.

NASA încurajează insistent privatizarea activităţilor care vizează orbita joasă a Terra pentru a economisi fonduri şi a se putea concentra pe misiunile de explorare spre destinaţii mai îndepărtate, cum ar fi Lună şi Marte.

Viitorul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) este asigurat oficial până în 2024, iar NASA a confirmat că va putea fi tehnic operată până în 2028. Bill Nelson s-a pronunţat în favoarea extinderii acestei perioade până în 2030.

Staţiile private vor prelua apoi controlul, punând capăt cooperării internaţionale actuale de pe ISS, în special cu Rusia.

Aceste contracte „vor ajuta Statele Unite să asigure o prezenţă umană continuă pe orbita joasă”, a declarat cu prilejul unei conferinţe de presă Phil McAlister, directorul departamentului pentru zboruri comerciale din cadrul NASA. „Un gol (în această prezenţă) ar fi prejudiciabil”.

Agenţia spaţială americană doreşte ca pe viitor să poată închiria serviciile unor companii private pentru îndeplinirea nevoilor sale, fără să mai fie nevoită să finanţeze costurile de operare ale unei staţii orbitale.

NASA estimează că ar avea nevoie să asigure prezenţa permanentă pe orbită a doi astronauţi şi realizarea a circa 200 de experimente anual.

Staţia spaţială realizată de Blue Origin în parteneriat cu Sierra Space a fost denumită Orbital Reef. Poate găzdui până la 10 persoane şi poate asigura o utilitate diversă: turişti, companii sau persoane publice.

Avanpostul spaţial dezvoltat de Nanoracks, denumit Starlab, preconizează o lansare în 2027.

Staţia spaţială proiectată de compania Northrop Grumman nu are încă un nume, dar preconizează să fie prevăzută cu spaţii dedicate activităţilor ştiinţifice şi turismului.

Proiectul celor de la Axiom este puţin diferit: într-o primă etapă, un modul va fi ataşat la ISS, după care staţia se va detaşa pentru a funcţiona independent.

Niciuna dintre companii nu a oferit o estimare a costurilor de dezvoltare a unor astfel de staţii spaţiale, dar „suma investită în prezent de NASA în scopul lansării acestui program este mică în comparaţie cu suma necesară”, a declarat Brent Sherwood, de la Blue Origin.

Contribuţia agenţiei americane la aceste proiecte nu depăşeşte 40% din valoarea totală a investiţiilor, a declarat Phil McAlister.

Cele trei companii sunt Blue Origin, Nanoracks şi Northrop Grumman, care vor primi 130, 160 şi respectiv 125,6 de milioane de dolari, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Compania Axiom Space a obţinut încă de anul trecut un contract similar în valoare de 140 de milioane de dolari.

„Ne asociem cu companii americane pentru a dezvolta destinaţii spaţiale pe care oamenii să le poată vizita, unde ar putea trăi sau munci”, a precizat într-un comunicat directorul NASA, Bill Nelson.

NASA încurajează insistent privatizarea activităţilor care vizează orbita joasă a Terra pentru a economisi fonduri şi a se putea concentra pe misiunile de explorare spre destinaţii mai îndepărtate, cum ar fi Lună şi Marte.

Viitorul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) este asigurat oficial până în 2024, iar NASA a confirmat că va putea fi tehnic operată până în 2028. Bill Nelson s-a pronunţat în favoarea extinderii acestei perioade până în 2030.

Staţiile private vor prelua apoi controlul, punând capăt cooperării internaţionale actuale de pe ISS, în special cu Rusia.

Aceste contracte „vor ajuta Statele Unite să asigure o prezenţă umană continuă pe orbita joasă”, a declarat cu prilejul unei conferinţe de presă Phil McAlister, directorul departamentului pentru zboruri comerciale din cadrul NASA. „Un gol (în această prezenţă) ar fi prejudiciabil”.

Agenţia spaţială americană doreşte ca pe viitor să poată închiria serviciile unor companii private pentru îndeplinirea nevoilor sale, fără să mai fie nevoită să finanţeze costurile de operare ale unei staţii orbitale.

NASA estimează că ar avea nevoie să asigure prezenţa permanentă pe orbită a doi astronauţi şi realizarea a circa 200 de experimente anual.

Staţia spaţială realizată de Blue Origin în parteneriat cu Sierra Space a fost denumită Orbital Reef. Poate găzdui până la 10 persoane şi poate asigura o utilitate diversă: turişti, companii sau persoane publice.

Avanpostul spaţial dezvoltat de Nanoracks, denumit Starlab, preconizează o lansare în 2027.

Staţia spaţială proiectată de compania Northrop Grumman nu are încă un nume, dar preconizează să fie prevăzută cu spaţii dedicate activităţilor ştiinţifice şi turismului.

Proiectul celor de la Axiom este puţin diferit: într-o primă etapă, un modul va fi ataşat la ISS, după care staţia se va detaşa pentru a funcţiona independent.

Niciuna dintre companii nu a oferit o estimare a costurilor de dezvoltare a unor astfel de staţii spaţiale, dar „suma investită în prezent de NASA în scopul lansării acestui program este mică în comparaţie cu suma necesară”, a declarat Brent Sherwood, de la Blue Origin.

Contribuţia agenţiei americane la aceste proiecte nu depăşeşte 40% din valoarea totală a investiţiilor, a declarat Phil McAlister.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
3 decembrie, 08:23
4
885

Un grup de investitori vor construi o mini-oțelărie la Pănășești, Strășeni

3 decembrie, 08:23
4
885

Compania Omni Steel, specializată în prelucrarea oțelului și-a anunțat proiectul de investiție în valoare de 14 milioane de euro, într-o mini-oțelărie la Pănășești, Străşeni, subzona 8 (ZEL Bălți).

Un grup de investitori vor construi o mini-oțelărie la Pănășești, StrășeniFoto: retacom.ro

La prima etapă, la această uzină urmează să fie angajate 250 de persoane, iar capacitatea de producţie va fi de circa 150.000 tone de bare de oțel pentru construcții, cu grosimea cuprinsă între 8 și 32 milimetri, folosite la producerea betonului armat, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Tehnologie de topire prin inducție

Omni Steel a obținut statutul de rezident în Subzona Bălți, în urma unui concurs desfășurat la 21 octombrie 2021. Compania va folosi tehnologia de topire prin inducție, care este mult mai ecologică decât cele folosite până acum în Moldova. Anumiți parametri ai impactului asupra mediului au fost reduși de un factor de 50.

Se planifică că circa 5.000 de tone de bare de oţel vor fi exportate lunar în România.

Prezent la evenimentul de lansare, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a salutat gestul investitorilor și și-a exprimat încrederea că acest exemplu va fi urmat și de alți investitori.

„Asistăm la un eveniment care susține strategia Ministerului Economiei de dezvoltare a economiei naționale: investiții în dezvoltarea platformelor industriale și crearea locurilor de muncă; atragerea diasporei acasă pentru a implementa experiența dobândită peste hotare, în cazul dat transferul de tehnologie din România; colaborarea între domeniul IT și alte industrii, unul din investitori fiind un antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale” , a precizat Sergiu Gaibu.

5 luni de la iniţiere la lansarea investiţiei

Unul dintre fondatorii Omni Steel cu o participație de 35% este omul de afaceri Valentin Eșanu, unul dintre luptătorii contra monopolului şi schemelor de evaziune fiscală la compania cu capital majoritar de stat Metalferos.

El deţine compania Sofilarex, care a iniţiat exportul de deşeuri de metale şi chiar a cumpărat două nave maritime în acest scop.

Potrivit lui Valentin Eșanu, acum fondatorii companiei sunt preocupați de consolidarea terenurilor pe care urmează să fie amplasată uzina. Fiind vorba de o suprafață de 13 hectare, o parte încă urmează să fie achiziționată de la proprietari.

"E nevoie de construit şi toată infrastructura necesară, de la utilităţi la drumuri şi sperăm că autorităţile ne vor acorda sprijin", a precizat omul de afaceri.

Un alt investitor cu o participație de 35% este Andrei Zabolotnîi, ce deţine Omnicom SRL, un integrator de sistem în domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor.

Al treilea investitor este Alexandu Rotaru din România, căruia îi va reveni o cotă de 30% din întreprindere şi care este și administratorul Omni Steel.

Directorul Agenției de Investiții “Invest Moldova”, Stelian Manic, i-a asigurat pe investitori că instituția pe care o conduce va oferi tot suportul de care vor avea nevoie.

"De obicei, atragerea unei investiții durează ani buni. În acest caz, de la primele discuții în care am încercat să-l conving pe Dl. Rotaru să învestească anume în Moldova, au trecut doar 5 luni. Procesul a fost atât de rapid, probabil, pentru că unui român îi este mai ușor să convingă un alt român, mai ales fiind vorba de un român din Basarabia. Mă bucur că am reușit să-l conving să facă această investiție în Moldova și nu în altă parte", a declarat Stelian Manic.

Concurent cu Uzina Metalurgică de la Râbnița

Omni Steel intenționează să activeze pe baza deşeurilor de metale colectate în Republica Moldova, respectiv va deveni concurent cu Uzina Metalurgică de la Râbnița, care până acum era principalul cumpărător şi procesator al deşeurilor de metale. În plus Uzina Metalurgică de la Râbnița beneficiază de resurse energetice mai ieftine.

Valentin Eşanu susţine că a fost luat în calcul şi costurile mai mari la resurse energetice şi situaţia de pe piaţă.

Conform unor estimări lunar în Republica Moldova sunt colectate între 20 şi 30.000 de tone de deşeuri de metale.

Compania va cumpăra materii prime de la agenții economici locali, în valoare de 40 de milioane de dolari pe an. Personalul angajat în producție va avea un salariu mediu de 12.000 de lei. Reprezentanții Omni Steel SRL au desemnat deja proiectantul și furnizorul de echipamente din Republica Moldova.

La prima etapă, la această uzină urmează să fie angajate 250 de persoane, iar capacitatea de producţie va fi de circa 150.000 tone de bare de oțel pentru construcții, cu grosimea cuprinsă între 8 și 32 milimetri, folosite la producerea betonului armat, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Tehnologie de topire prin inducție

Omni Steel a obținut statutul de rezident în Subzona Bălți, în urma unui concurs desfășurat la 21 octombrie 2021. Compania va folosi tehnologia de topire prin inducție, care este mult mai ecologică decât cele folosite până acum în Moldova. Anumiți parametri ai impactului asupra mediului au fost reduși de un factor de 50.

Se planifică că circa 5.000 de tone de bare de oţel vor fi exportate lunar în România.

Prezent la evenimentul de lansare, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a salutat gestul investitorilor și și-a exprimat încrederea că acest exemplu va fi urmat și de alți investitori.

„Asistăm la un eveniment care susține strategia Ministerului Economiei de dezvoltare a economiei naționale: investiții în dezvoltarea platformelor industriale și crearea locurilor de muncă; atragerea diasporei acasă pentru a implementa experiența dobândită peste hotare, în cazul dat transferul de tehnologie din România; colaborarea între domeniul IT și alte industrii, unul din investitori fiind un antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale” , a precizat Sergiu Gaibu.

5 luni de la iniţiere la lansarea investiţiei

Unul dintre fondatorii Omni Steel cu o participație de 35% este omul de afaceri Valentin Eșanu, unul dintre luptătorii contra monopolului şi schemelor de evaziune fiscală la compania cu capital majoritar de stat Metalferos.

El deţine compania Sofilarex, care a iniţiat exportul de deşeuri de metale şi chiar a cumpărat două nave maritime în acest scop.

Potrivit lui Valentin Eșanu, acum fondatorii companiei sunt preocupați de consolidarea terenurilor pe care urmează să fie amplasată uzina. Fiind vorba de o suprafață de 13 hectare, o parte încă urmează să fie achiziționată de la proprietari.

"E nevoie de construit şi toată infrastructura necesară, de la utilităţi la drumuri şi sperăm că autorităţile ne vor acorda sprijin", a precizat omul de afaceri.

Un alt investitor cu o participație de 35% este Andrei Zabolotnîi, ce deţine Omnicom SRL, un integrator de sistem în domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor.

Al treilea investitor este Alexandu Rotaru din România, căruia îi va reveni o cotă de 30% din întreprindere şi care este și administratorul Omni Steel.

Directorul Agenției de Investiții “Invest Moldova”, Stelian Manic, i-a asigurat pe investitori că instituția pe care o conduce va oferi tot suportul de care vor avea nevoie.

"De obicei, atragerea unei investiții durează ani buni. În acest caz, de la primele discuții în care am încercat să-l conving pe Dl. Rotaru să învestească anume în Moldova, au trecut doar 5 luni. Procesul a fost atât de rapid, probabil, pentru că unui român îi este mai ușor să convingă un alt român, mai ales fiind vorba de un român din Basarabia. Mă bucur că am reușit să-l conving să facă această investiție în Moldova și nu în altă parte", a declarat Stelian Manic.

Concurent cu Uzina Metalurgică de la Râbnița

Omni Steel intenționează să activeze pe baza deşeurilor de metale colectate în Republica Moldova, respectiv va deveni concurent cu Uzina Metalurgică de la Râbnița, care până acum era principalul cumpărător şi procesator al deşeurilor de metale. În plus Uzina Metalurgică de la Râbnița beneficiază de resurse energetice mai ieftine.

Valentin Eşanu susţine că a fost luat în calcul şi costurile mai mari la resurse energetice şi situaţia de pe piaţă.

Conform unor estimări lunar în Republica Moldova sunt colectate între 20 şi 30.000 de tone de deşeuri de metale.

Compania va cumpăra materii prime de la agenții economici locali, în valoare de 40 de milioane de dolari pe an. Personalul angajat în producție va avea un salariu mediu de 12.000 de lei. Reprezentanții Omni Steel SRL au desemnat deja proiectantul și furnizorul de echipamente din Republica Moldova.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
2 decembrie, 17:01
0
782

Proiect de investiție: 250 de locuri de muncă urmează să fie create în Moldova

2 decembrie, 17:01
0
782

Un nou proiect investițional, în valoare de 14 milioane de euro, va genera 250 de locuri de muncă.

Proiect de investiție: 250 de locuri de muncă urmează să fie create în MoldovaFoto: IPN

Compania Omni Steel, specializată în prelucrarea oțelului, și-a anunțat astăzi proiectul de investiție, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Compania va opera cu materie primă (deșeuri de fier) achiziționată de la agenții economici locali și va folosi tehnologia de topire a metalului prin inducție, cu un impact redus asupra mediului.

La evenimentul de lansare, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, și-a exprimat încrederea că va fi un exemplu urmat și de alți investitori. 

„Asistăm la un eveniment care susține strategia Ministerului Economiei de dezvoltare a economiei naționale: investiții în dezvoltarea platformelor industriale și crearea locurilor de muncă; atragerea diasporei acasă pentru a implementa experiența dobândită peste hotare, în cazul dat transferul de tehnologie din România; colaborarea între domeniul IT și alte industrii, unul din investitori fiind un antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale”, a precizat Sergiu Gaibu.

Compania Omni Steel este amplasată în Pănășești, subzona Strășeni a Zonei Economice Libere Bălți. Lucrările de producere sunt preconizate pentru toamna anului 2022.

Compania Omni Steel, specializată în prelucrarea oțelului, și-a anunțat astăzi proiectul de investiție, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Compania va opera cu materie primă (deșeuri de fier) achiziționată de la agenții economici locali și va folosi tehnologia de topire a metalului prin inducție, cu un impact redus asupra mediului.

La evenimentul de lansare, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, și-a exprimat încrederea că va fi un exemplu urmat și de alți investitori. 

„Asistăm la un eveniment care susține strategia Ministerului Economiei de dezvoltare a economiei naționale: investiții în dezvoltarea platformelor industriale și crearea locurilor de muncă; atragerea diasporei acasă pentru a implementa experiența dobândită peste hotare, în cazul dat transferul de tehnologie din România; colaborarea între domeniul IT și alte industrii, unul din investitori fiind un antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale”, a precizat Sergiu Gaibu.

Compania Omni Steel este amplasată în Pănășești, subzona Strășeni a Zonei Economice Libere Bălți. Lucrările de producere sunt preconizate pentru toamna anului 2022.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
2 decembrie, 11:40
21
784

Ex-premier: Trebuie să fii ipocrit să te lauzi cu factura la gaze

2 decembrie, 11:40
21
784

Fostul premier Ion Chicu vine cu un comentariu după ce, astăzi, ministrul Andrei Spînu a anunțat cum va arăta factura la gaz și, totodată, a menționat că aceasta va include clar și sumele compensate de Guvern.

Ex-premier: Trebuie să fii ipocrit să te lauzi cu factura la gazeFoto: știri.md

Pe canalul său de Telegram, Chicu a scris că "trebuie să fii ipocrit ca Maia Sandu și Spînu ca să te lauzi cu factura "galbenă" pe gaze", transmite Știri.md.

"Dacă împărțim suma spre plată de 1.656 de lei la consumul indicat în această factură de 198 m.c, vom vedea cu toții că din buzunarul acestui consumator se va lua cu fix 80,6% mai mult pentru gaz ca până la înțelegerea lor criminală cu rușii de la Gazprom. Anterior, pentru acest consum trebuia de achitat 917 lei. 

Dacă facem calculele pentru cei mai vulnerabili consumatori, care primesc ajutor pentru perioada rece a anului (700 de lei lunar acum și 500 de lei anterior), atunci prețul efectiv al acestei facturi a crescut de 2,3 ori (956 de lei versus 417 lei).

Și, desigur, Spînu nu ne va spune că în factura galbenă nu sunt incluși acei 1,7 miliarde de lei plătiți deja din buget pentru gazul consumat în această perioadă. 

Nu ne va spune Sandu că și acei 1,6 miliarde de lei luați din buget pentru "ajutorul acordat de Guvernul galben" tot din banii acestui consumator sunt luați. Sau acești bani sunt plătiți din bugetul PAS-ului, nu tot din impozitele oamenilor? 

Vopsiți facturile în galben, ipocriților. Credeți poporul de prost și iarna ca vara?", a scris Ion Chicu.

Reamintim că ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, anunță cum vor arăta facturile pentru plata gazului natural și menționează că acestea vor include clar sumele compensate de Guvern.

Totodată, Spînu reiterează că Guvernul a venit cu un șir de măsuri de compensare pentru perioada rece a anului.

Citește și: Cum vor arăta facturile pentru gaz: Sumele compensate vor fi indicate

Pe canalul său de Telegram, Chicu a scris că "trebuie să fii ipocrit ca Maia Sandu și Spînu ca să te lauzi cu factura "galbenă" pe gaze", transmite Știri.md.

"Dacă împărțim suma spre plată de 1.656 de lei la consumul indicat în această factură de 198 m.c, vom vedea cu toții că din buzunarul acestui consumator se va lua cu fix 80,6% mai mult pentru gaz ca până la înțelegerea lor criminală cu rușii de la Gazprom. Anterior, pentru acest consum trebuia de achitat 917 lei. 

Dacă facem calculele pentru cei mai vulnerabili consumatori, care primesc ajutor pentru perioada rece a anului (700 de lei lunar acum și 500 de lei anterior), atunci prețul efectiv al acestei facturi a crescut de 2,3 ori (956 de lei versus 417 lei).

Și, desigur, Spînu nu ne va spune că în factura galbenă nu sunt incluși acei 1,7 miliarde de lei plătiți deja din buget pentru gazul consumat în această perioadă. 

Nu ne va spune Sandu că și acei 1,6 miliarde de lei luați din buget pentru "ajutorul acordat de Guvernul galben" tot din banii acestui consumator sunt luați. Sau acești bani sunt plătiți din bugetul PAS-ului, nu tot din impozitele oamenilor? 

Vopsiți facturile în galben, ipocriților. Credeți poporul de prost și iarna ca vara?", a scris Ion Chicu.

Reamintim că ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, anunță cum vor arăta facturile pentru plata gazului natural și menționează că acestea vor include clar sumele compensate de Guvern.

Totodată, Spînu reiterează că Guvernul a venit cu un șir de măsuri de compensare pentru perioada rece a anului.

Citește și: Cum vor arăta facturile pentru gaz: Sumele compensate vor fi indicate

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...