Dacă și de ce este necesar acest ajutor suplimentar, pe cine și de ce satisface sau îngrijorează acesta au discutat participanții la dezbaterea publică, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a amintit că Acordul de Asociere este principalul document semnat de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Acesta prevede și dezvoltă cooperarea în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv aspectele externe și de securitate, precum și reformele interne.

Obiectivele acestui acord sunt asocierea politică și integrarea economică a Republicii Moldova în UE, consolidarea păcii și stabilității ]n regiune și în lume, precum și promovarea și consolidarea cooperării și dialogului cu privire la securitatea internațională etc.

Potrivit expertului, neutralitatea, inclusiv a statului Republica Moldova, reprezintă conceptul complex al dreptului internațional, precum și în domeniul politic.

În esență, aceasta înseamnă că un stat neutru nu participă la războaiele dintre alte state. „Dreptul neutralității conferă un anumit număr de drepturi unui stat care se proclamă neutru.

De exemplu, interzice orice fel de atac pe teritoriul statului neutru de către beligeranți sau trecerea oricăror trupe, muniții sau provizii în interesul statelor beligerante.

Statele neutre au dreptul însă la apărare legitimă, de aceea consolidarea securității statului neutru este o problemă care ține de obligațiunile autorităților”, explică Igor Boțan.

Expertul s-a referit și la noțiunea de „arme”, precizând că „arme letale” este un nume generic.

„Or, toate tipurile de arme folosite pentru nimicirea oamenilor, în special în război, sunt letale.

Acestea includ toate tipurile, chiar și cele de calibru mic, dar și muniții, bombe, grenade etc.

Armele neletale sunt munițiile de protecție, vestele antiglonț, căști, echipamente de camuflaj. La fel, nu se includ la categoria arme letale și comunicațiile militare, precum și orice armă care vizează, de exemplu, dronele sau alte ținte în care nu există oameni”, a spus el.

Natalia Stercul, coordonatoare de programe la Asociația pentru Politică Externă, a făcut referire la documentele importante care reglementează relațiile moldo-comunitare în domeniul securității.

„Este vorba despre Dialogul politic și de securitate la nivel înalt, decis pe 28 octombrie 2021 și lansat pe 18 martie 2022, dar și de Instrumentul European pentru Pace / European Peace Facility.

De asemenea este important și Acordul dintre UE și Republica Moldova privind cooperarea în materie de gestionare a frontierelor între polițiștii de frontieră moldoveni și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), semnat pe 17 martie 2022”, a spus Natalia Stercul.

Potrivit ei, și cadrul legal internațional vine să întărească cooperarea și dialogul între Uniunea Europeană și Republica Moldova, inclusiv cooperarea militară.

„Documentele din acest domeniu semnate sau lansate de curând denotă întâi de toate anumite schimbări, dinamici legate de problema securității, care are o importanță stringentă și care se atestă în regiune.

Chiar și prevederile Acordului de Asociere se referă la politica securității și cooperarea între părți, fiind punctate clar domeniile, fiind vorba inclusiv despre ajutor reciproc, în primul rând, pentru populație. Se referă și la situațiile de criză și gestionarea acestora etc.

Documentul concretizează că și Republica Moldova, și UE sunt adepții integrității teritoriale și ai suveranității Republicii Moldova”, a precizat coordonatoarea de programe.

Natalia Stercul a mai spus că în ceea ce ține de acordul cu privire la Frontex, acesta este unul extrem de important în condițiile actuale, fiind vorba despre controlul frontierei.

Or, acest acord presupune un instrument și oportunități de conlucrare între polițiștii de frontieră moldoveni și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

„Este o componentă extrem de importantă în condițiile în care contextul de securitate regională se schimbă. Și cel mai probabil el se va modifica și în viitor luând în considerare urmările constructive sau distructive ale conflictului din Ucraina.

Și aici am în vedere – cine va fi învingătorul și ce riscuri vor suporta toți subiecții cheie, întâi de toate cei din regiunea Mării Negre”, a mai spus Natalia Stercul.

Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, a menționat că subiectul este foarte important în contextul unei agresiuni militare nejustificate, ilegale împotriva Ucrainei din partea Federației Ruse, dar și în contextul în care Republica Moldova și-a ignorat armata practic timp de trei decenii, în pofida unui conflict militar, în care și-au pierdut viața „sute sau chiar mii de vieți”.

„Am fost ținuți într-un impas socio-economic și politic iată de trei decenii, acum în sfârșit am ajuns să discutăm și să analizăm ceea ce trebuia de făcut acum 20 de ani. Republica Moldova nu doar are nevoie de această asistență și acest ajutor, ba mai mult, acest ajutor și această asistență este insuficientă, critic insuficientă”, a declarat Ștefan Gligor.

În opinia sa, armata Republicii Moldova este foarte slabă, prost dotată și prost instruită, cu mici excepții. Și aceasta pentru că există anumite persoane sau grupuri din cadrul armatei care au fost instruite, antrenate.

Este vorba despre geniști, dar și trupe pregătite pentru misiuni de menținere a păcii.

„Dar eu am mari dubii că armata Republicii Moldova este capabilă să facă față unei invazii militare cât de cât serioase. Noi avem circa 6 500 de oameni în forțele armate ale Republicii Moldova. Majoritatea, o bună parte sunt tineri care își fac serviciul militar în termen.

Componenta profesională a armatei este una modestă, salariile sunt mici. Nu suntem în stare să ne închidem spațiul aerian, nu suntem în stare nici măcar la nivelul Ucrainei să ne protejăm de eventuale atacuri din aer.

Nu avem tancuri, avem puține arme anti-tanc, ba mai mult, conform unor surse, avem și puțin arme automate”, a notat Ștefan Gligor.

Liderul Partidul Schimbării a mai spus că este surprins de mediocritatea discursului politic din Republica Moldova la capitolul forțe armate și securitate.

Potrivit lui, un stat neutru nu este un stat inapt din punct de vedere militar.

„Un stat neutru nu face parte din coaliții militare, nu exercită agresiune, nu se alătură altor state care sunt antrenate în operațiuni militare sau război, dar asta nu înseamnă că un stat neutru are o armată impotentă, inaptă, incapabilă să-și apere propriul teritoriu și propriii cetățeni.

Repet, calitatea și conținutul discursului politic în Republica Moldova la capitolul forțele armate este absolut mediocru”, a conchis Ștefan Gligor.

Dezbaterea publică la tema „Ce înseamnă, de ce este necesar și pe cine deranjează sprijinul militar suplimentar acordat Republicii Moldova de către UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 244-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.