„Evaluarea și raportarea pe Moldova se va face în mod diferit de acum încolo. Pentru state candidate monitorizarea și raportarea progreselor sau a lipsei de progrese este mult mai detaliată și mai bine structurată”, a scris analistul pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md cu referire la Anticorupție.md.

Publicarea anuală a rapoartelor de progres, spune el, pune și mai mare presiune pe Guvern să livreze reforme și rezultate.

„Cu alte cuvinte, abordarea „name-and-shame” față de țări candidate este mult mai dură. Anterior, una din cerințele societății civile față de UE era anume utilizarea mecanismelor de monitorizare aplicate statelor candidate”, a subliniat analistul.

În opinia sa, un alt exemplu este că statele candidate au acces la fonduri de preaderare (IPA), fonduri nereturnabile (granturi care pot acoperi până la 50% din proiect), care permit țărilor candidate să se pregătească de aderare la UE.

„Asistența vine pentru cinci domenii: clădirea instituțiilor, cooperarea transfrontalieră, dezvoltarea regională, resursele umane și dezvoltarea rurală”, a detaliat Secrieru.

După spusele sale, aceste două exemple demonstrează că împreună cu statutul de candidat vin beneficii concrete pentru cetățeni.

Mai mult, accentuează el, nu trebuie să neglijăm faptul că Moldova face un pas mare spre cea mai avansată și prosperă structură de integrare economică din lume.

În același timp, analistul subliniază că deceniile Turciei în care a stat pe tușă în calitate de stat candidat fără să adere la UE este doar un exemplu și că exemple sunt și altele: „În 2004, Croația a fost recunoscută drept stat candidat, în 2013, Croația se alătură la UE”.

Consiliul European a decis joi să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată, potrivit unui document intern al Consiliului European consultat de Anticorupție.md la Bruxelles, ce urmează să fie făcut public spre sfârșitul zilei.