811
0
Câte guverne din R. Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură
811
0

Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu.

Foto: știri.md

Aceasta după ce Executivul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii privind Procuratura, transmite Știri.md cu referire la moldova.org.

În moțiunea lor, socialiștii au invocat faptul că  Guvernul Sandu se face vinovat de eșecul reformei justiției. 

Pe de altă parte, Maia Sandu a declarat că o justiție adevărată și funcțională este cheia pentru ca să poată fi construit un stat pentru oameni.

Noțiunea de moțiune de cenzură a fost inclus în Constituție încă din 1994, iar  total, în istoria Republicii Moldova în urma acestei proceduri au căzut până acum trei guverne.

Ce este moțiunea de cenzură?

Moțiunea de cenzura este un act prin care Legislativul retrage mandatul acordat anterior Executivului pentru guvernare, de aceea deseori este numită vot de neîncredere. 

Ea poate fi inițiată de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Ca să intre în vigoare trebuie să fie votată de 51 de parlamentari.

În cazul adoptării moțiunii de cenzură, primul-ministru prezentă în termen de cel mult 3 zile, președintelui Republicii Moldova demisia Guvernului. 

După exprimarea votului de neîncredere de către Parlament, Guvernul îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Câte guverne au căzut în urma moțiunii de cenzură

În total, în istoria Republicii Moldova până acum au picat trei guverne în urma votului de neîncredere acordat de Parlament – Guvernul Ion Sturza (19 februarie -21 decembrie 1999), Guvernul Vlad Filat  (4 ianuarie 2011- 30 mai 2013) și  Guvernul Valeriu Streleț (30 iunie-30 octombrie 2015).

Guvernul Ion Sturza

Guvernul Ion Sturza a căzut exact 20 de ani în urmă, pe 9 noiembrie 1999, cu votul a 58 de deputați, comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta, acțiune sprijinită și de președintele Petru Lucinschi. 

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, în luarea sa de cuvânt a ținut să sublinieze că responsabilitatea pentru scăderea dramatică a nivelului de trai, agravarea problemelor economice, creșterea datoriilor interne și externe revine întru totul cabinetului Sturza și ADR care a sprijinit „o echipă de neprofesioniști în mare parte corupți”.

Alexandr Muravschi, care a deţinut funcţia de viceprim-ministru, ministru al economiei și reformelor în Guvernul Sturza, a declarat după mai mulți ani că drept motiv pentru demiterea guvernului condus de Ion Sturza a fost acuzația că Executivul nu s-a pregătit bine pentru iarnă. 

În realitate, însă potrivit lui Muravschi  a doua zi după demiterea Guvernului, a fost sunat de președintele de atunci, Chiril Lucinschi şi asigurat că deşi Guvernul a fost demis, el  îşi va păstra funcţia. 

La întrebarea lui Murasvschi cum se poate întâmpla ca el, ca  persoană direct responsabilă de pregătirea pentru iarnă  să rămână în funcție, președintele ar fi răspuns: „Nu lua în serios aceste jocuri politice”.

După demiterea Guvernului Ion Sturza, a fost învestit Guvernul Braghiș, care a activat până la începutul anului 2001, când la puterea au venit comuniștii.

Guvernul Vlad Filat 2

Moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvern Filat 2 a fost înaintată în februarie 2013 de Partidul Comuniștilor, în toiul unei crize politice generate de vânătoarea de la Pădurea Domnească și situația critică de la Banca de Economii. 

Moţiunea a fost semnată de 34 de deputaţi. Motivul de bază pe care l-a invocat PCRM a fost corupţia din cadrul Guvernului. 

Comuniștii au spus că guvernul Filat era asociat cu corupţia, care a substituit democraţia şi integrarea europeană și că mai mulţi membri ai Guvernului au fost implicaţi în scheme de corupţie. Este vorba despre administraţia fiscală, infrastructura drumurilor.

Guvernul condus de prim-ministrul Vlad Filat a primit vot de neîncredere din partea a 54 de parlamentari PD, PCRM și deputații neafiliați. 

Cei care nu au votat pentru moţiunea PCRM au fost liberal-democraţii şi liberalii.

Guvernul Vlad Filat 2 a fost urmat de Guvernul Leancă.

Guvernul Valeriu Streleț

Guvernul Streleţ a fost demis în octombrie 2015, la câteva zile după arestarea liderului liberal-democrat Vlad Filat. 

Moțiunea a fost susținută cu voturile a 65 de deputaţi. Partidul Democrat, membru al AIE-3, a acceptat atunci să voteze moţiunea de cenzură, alături de comuniști și socialiști.

Motivul care a stat la baza moțiunii de cenzură a fost„suspiciunea de corupție a premierului Valeriu Streleț. 

În moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii socialişti şi comunişti, premierul era acuzat că se preocupa excesiv de apărarea fostului lider al PLDM, Vlad Filat, în detrimentul treburilor publice, şi că ar fi implicat în scheme de corupţie prin firma sa şi cea a şefului său de partid arestat pentru luare de mită şi abuz de putere.

Valeriu Streleţ a declarat că prin demisia guvernului se va pune capăt parcursului european al Republicii Moldova. El a sugerat că parlamentarii ar face jocul omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

După demiterea Guvernului Streleț, peste aproape trei luni, în ianuarie 2016 a fost învestit Guvernul Pavel Filip, iar PDM a venit la guvernare.

Ce urmează?

Cel mai probabil marți, moțiunea urmează a fi dezbătută în ședința plenară a Legislativului.  

Guvernul Maia Sandu va cădea dacă moțiunea va fi susținută de majoritatea simplă a deputaților. 

Moțiunea de cenzură înaintată de socialiști (36 de mandate) va fi votată cel mai probabil și de deputații PDM (30 de mandate). 

Deputatul democrat, fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, a declarat anterior că Partidul Democrat nu are cum să nu voteze demisia Guvernului condus de Maia Sandu, având în vedere situația actuală din țară, lipsa de rezultate și competențe ale actualului executiv.  

Fracțiunea Partidului ȘOR a declarat că încă urmează să ia o decizie.

După prezentarea în Parlament a proiectului pentru modificarea Legii Procuraturii, dar și înaintarea moțiunii de cenzură de către PSRM, Maia Sandu a declarat că dacă cade Guvernul prin moțiune de cenzură, vor fi afectate mai multe proiecte cu privire la creșteri salariale și pensii. 

„Acest Guvern este singurul Guvern credibil, care a putut să restabilească atât de repede finanțarea. Noi am adus miliarde de lei, în aceste câteva luni, din surse externe”, a declarat Maia Sandu.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter