25 oct, 2021 18:06
6
799

Când va fi examinată cererea de demisie a lui Dodon din Parlament

25 oct, 2021 18:06
6
799

Cererea de demisie din funcţia de deputat a lui Igor Dodon va fi examinată în această săptămână de deputaţii din Comisia juridică, numiri şi imunități.

Când va fi examinată cererea de demisie a lui Dodon din ParlamentFoto: știri.md

Asta după ce documentul a fost aprobat de preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

După ce va trece de comisia de profil, cererea va fi supusă votului în Legislativ. 

Dodon a anunţat în data de 18 octombrie că renunţă la funcţia de preşedinte al PSRM şi la mandatul de deputat. 

Dodon va mai fi liderul socialiștilor până în decembrie, când va avea loc congresul politic al formaţiunii.

Politicianul a declarat că urmează să conducă Uniunea moldo-rusă a antreprenorilor. 

Cel care i-ar putea lua locul lui Igor Dodon în Parlament este colegul său de partid, Adrian Lebedinschi, care este următorul în lista electorală a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor.

Asta după ce documentul a fost aprobat de preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

După ce va trece de comisia de profil, cererea va fi supusă votului în Legislativ. 

Dodon a anunţat în data de 18 octombrie că renunţă la funcţia de preşedinte al PSRM şi la mandatul de deputat. 

Dodon va mai fi liderul socialiștilor până în decembrie, când va avea loc congresul politic al formaţiunii.

Politicianul a declarat că urmează să conducă Uniunea moldo-rusă a antreprenorilor. 

Cel care i-ar putea lua locul lui Igor Dodon în Parlament este colegul său de partid, Adrian Lebedinschi, care este următorul în lista electorală a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 16:42
12
516

Litvinenco promite să demisioneze dacă nu își va onora promisiunile

26 ianuarie, 16:42
12
516

Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, a promis că va demisiona în cazul în care nu îşi va respecta promisiunile de a reforma sistemul justiţiei.

Litvinenco promite să demisioneze dacă nu își va onora promisiunileFoto: știri.md

Potrivit Infotag, el a afirmat acest lucru ieri, la postul de televiziune N4, transmite Știri.md.

Totodată, el consideră că "munca sa ar trebui evaluată de cetăţenii în faţa cărora poartă responsabilitate". Litvinenco a spus că, din când în când, este necesar să-ți evaluezi tu însuţi performanţa.

Ministrul spune că nu a auzit despre o viitoare remaniere guvernamentală, dar şi-a exprimat încrederea că va rămâne în postul său, la fel ca vicepremierul Andrei Spînu.

Potrivit lui Litvinenco, un nou director al Centrului Naţional Anticorupţie ar putea fi numit chiar în primele şedinţe parlamentare.

Potrivit Infotag, el a afirmat acest lucru ieri, la postul de televiziune N4, transmite Știri.md.

Totodată, el consideră că "munca sa ar trebui evaluată de cetăţenii în faţa cărora poartă responsabilitate". Litvinenco a spus că, din când în când, este necesar să-ți evaluezi tu însuţi performanţa.

Ministrul spune că nu a auzit despre o viitoare remaniere guvernamentală, dar şi-a exprimat încrederea că va rămâne în postul său, la fel ca vicepremierul Andrei Spînu.

Potrivit lui Litvinenco, un nou director al Centrului Naţional Anticorupţie ar putea fi numit chiar în primele şedinţe parlamentare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 12:25
6
1 969

Sondaj: Cum ar arăta noul Parlament de la Chișinău dacă ar avea loc alegeri

26 ianuarie, 12:25
6
1 969

Un nou sondaj realizat și prezentat de Date Inteligente (iData) miercuri, 26 ianuarie, arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, doar 5 partide ar accede în Parlament.

Sondaj: Cum ar arăta noul Parlament de la Chișinău dacă ar avea loc alegeriFoto: știri.md

Este vorba despre PAS pentru care ar vota 25,5% din respondenți, PSRM cu 16,8%, PP Șor cu 10,9%, Platforma DA cu 3,5% și PCRM cu 2,9%, transmite Știri.md.

De asemenea, 1,0% ar vota cu Partidul Nostru, care nu ar intra în Parlament. 

Din total respondenți, 0,9% au menționat că ar vota cu Mișcarea Alternativa Națională (MAN), deși aceasta nici nu este oficial înregistrată. 

Topul primelor 5 formațiuni politice rămâne neschimbat față de perioada lunii decembrie 2021. 

Cu toate acestea, ponderea  susținătorilor fiecărui partid politic din top 5 a scăzut în luna ianuarie 2022 față de perioada lunii decembrie 2021. 

Doar PP Șor a înregistrat o creștere ușoară cu 0,1 p.p. Acest fapt ar putea fi explicat prin faptul că în studiul curent întrebarea a fost deschisă, iar în decembrie - cu listă de opțiuni.

Este vorba despre PAS pentru care ar vota 25,5% din respondenți, PSRM cu 16,8%, PP Șor cu 10,9%, Platforma DA cu 3,5% și PCRM cu 2,9%, transmite Știri.md.

De asemenea, 1,0% ar vota cu Partidul Nostru, care nu ar intra în Parlament. 

Din total respondenți, 0,9% au menționat că ar vota cu Mișcarea Alternativa Națională (MAN), deși aceasta nici nu este oficial înregistrată. 

Topul primelor 5 formațiuni politice rămâne neschimbat față de perioada lunii decembrie 2021. 

Cu toate acestea, ponderea  susținătorilor fiecărui partid politic din top 5 a scăzut în luna ianuarie 2022 față de perioada lunii decembrie 2021. 

Doar PP Șor a înregistrat o creștere ușoară cu 0,1 p.p. Acest fapt ar putea fi explicat prin faptul că în studiul curent întrebarea a fost deschisă, iar în decembrie - cu listă de opțiuni.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 16:58
2
520

Restricții anti-COVID în țară: Cum vor lucra angajații Parlamentului

25 ianuarie, 16:58
2
520

Regimul de lucru al angajaților Secretariatului Parlamentului a fost adaptat la cerințele Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Restricții anti-COVID în țară: Cum vor lucra angajații ParlamentuluiFoto: parlament.md

Potrivit unui comunicat remis presei, a fost modificat și programul de audiență a cetățenilor, transmite Știri.md.

"Pentru optimizarea contactelor directe între angajații Secretariatului Parlamentului, au fost stabilite 3 variante de program flexibil de lucru cu respectarea duratei timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. 

Acestea sunt: între orele 07:00 - 15:30; între orele 07:30 - 16:00 și între orele 08:00 - 16:30, cu o pauză pentru prânz de 30 de minute. 

Excepții vor constitui cazurile de activități peste program", anunță Parlamentul.

Totodată, instituția menționează că angajații care au copii până la 12 ani pot beneficia de zile libere pe perioada suspendării procesului educațional în condițiile hotărârii respective a Guvernului sau pot desfășura activitatea de la distanță. 

Birourile disponibile vor fi utilizate pentru dislocarea personalului în vederea reducerii contactelor directe.

A fost modificat și programul de audiență a cetățenilor în conformitate cu recomandările CNESP privind asigurarea funcționalității instituției în condițiile riscului răspândirii coronavirusului.

Astfel, a fost stabilit următorul program de audiență a cetățenilor la Parlament: de la 07:30 până la 16:30, cu o întrerupere de 30 de minute între 12:00 și 12:30, de luni până vineri inclusiv.

În același timp, cetățenii sunt îndemnați să utilizeze prioritar modalitatea de petiționare în regim online. 

De asemenea, cetățenii pot apela telefonic Direcția petiții și audiență a Parlamentului: 022-820-271.

Totodată, în perioada stării de urgență, la intrare în clădirea instituției se solicită prezentarea certificatului de vaccinare împotriva coronavirusului sau a certificatului care confirmă prezența anticorpilor ori rezultatul negativ la test COVID, valabil.

Potrivit unui comunicat remis presei, a fost modificat și programul de audiență a cetățenilor, transmite Știri.md.

"Pentru optimizarea contactelor directe între angajații Secretariatului Parlamentului, au fost stabilite 3 variante de program flexibil de lucru cu respectarea duratei timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. 

Acestea sunt: între orele 07:00 - 15:30; între orele 07:30 - 16:00 și între orele 08:00 - 16:30, cu o pauză pentru prânz de 30 de minute. 

Excepții vor constitui cazurile de activități peste program", anunță Parlamentul.

Totodată, instituția menționează că angajații care au copii până la 12 ani pot beneficia de zile libere pe perioada suspendării procesului educațional în condițiile hotărârii respective a Guvernului sau pot desfășura activitatea de la distanță. 

Birourile disponibile vor fi utilizate pentru dislocarea personalului în vederea reducerii contactelor directe.

A fost modificat și programul de audiență a cetățenilor în conformitate cu recomandările CNESP privind asigurarea funcționalității instituției în condițiile riscului răspândirii coronavirusului.

Astfel, a fost stabilit următorul program de audiență a cetățenilor la Parlament: de la 07:30 până la 16:30, cu o întrerupere de 30 de minute între 12:00 și 12:30, de luni până vineri inclusiv.

În același timp, cetățenii sunt îndemnați să utilizeze prioritar modalitatea de petiționare în regim online. 

De asemenea, cetățenii pot apela telefonic Direcția petiții și audiență a Parlamentului: 022-820-271.

Totodată, în perioada stării de urgență, la intrare în clădirea instituției se solicită prezentarea certificatului de vaccinare împotriva coronavirusului sau a certificatului care confirmă prezența anticorpilor ori rezultatul negativ la test COVID, valabil.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 09:38
0
1 090

Cine ar putea fi următorul deputat BCS în Parlamentul R. Moldova

25 ianuarie, 09:38
0
1 090

Svetlana Căpățînă, deputatul fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani.

Cine ar putea fi următorul deputat BCS în Parlamentul R. MoldovaFoto: știri.md

Potrivit INDEX, după decesul Svetlanei Căpățînă, următorul pe lista candidaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor este Alexandr Nesterovschi, care ar urma să preia mandatul de deputat în Parlament, transmite Știri.md.

Alexandr Nesterovschi s-a născut la 11 ianuarie 1981 în satul Răuțel din Fălești. 

Este este un om politic din Republica Moldova, care, în perioada 2014-2018, a fost deputat în cadrul fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

Citește și: Doliu: Un deputat BCS s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani

Potrivit INDEX, după decesul Svetlanei Căpățînă, următorul pe lista candidaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor este Alexandr Nesterovschi, care ar urma să preia mandatul de deputat în Parlament, transmite Știri.md.

Alexandr Nesterovschi s-a născut la 11 ianuarie 1981 în satul Răuțel din Fălești. 

Este este un om politic din Republica Moldova, care, în perioada 2014-2018, a fost deputat în cadrul fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

Citește și: Doliu: Un deputat BCS s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 06:00
0
235

Președintele Armeniei și-a dat demisia, deoarece era pus de formă

25 ianuarie, 06:00
0
235

Într-o declarație scrisă pe site-ul său oficial, Armen Sarkissian a spus că nu are „instrumentele necesare pentru a influența procesele radicale ale politicii interne și externe în aceste vremuri dificile pentru țară și națiune”.

Președintele Armeniei și-a dat demisia, deoarece era pus de formăFoto: newsweek.ro

Sarkissian a adăugat că el și rudele sale au fost ținta mai multor grupuri politice, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„M-am gândit mult timp și am decis să renunț la funcția de Președinte al Republicii după o muncă activă de aproximativ patru ani. Această decizie nu este deloc emoțională, urmează o anumită logică”, a spus el.

„Președintele țării nu are instrumente care să influențeze problemele importante nici în politica internă, nici în politica externă”, se arată într-un comunicat postat duminică pe site-ul său oficial.

„În această perioadă dificilă pentru țara noastră, când este nevoie de unitate la nivel național, instituția președinției nu trebuie să fie o țintă pentru bârfe și teorii ale conspirației care nu fac decât să distragă atenția societății de la problemele majore.”

Mandatul lui Sarkissian, care a fost ales președinte în 2018, urma să se încheie în 2025.

Conform Constituției țării, Adunarea Națională organizează alegeri prezidențiale anticipate nu mai devreme de 25 de zile și nu mai târziu de 35 de zile de la eliberarea funcției prezidențiale.

Armen Sarkissian a fost ambasadorul Armeniei în Belgia, Vatican, Luxemburg, Țările de Jos și a condus misiunea țării în Uniunea Europeană. A fost prim-ministru al Armeniei din noiembrie 1996 până în martie 1997. 

Președintele Parlamentului este președinte interimar până la alegerea noului șef al statului, însă toate partidele consideră că premierul Nikol Pașinian își va consolida poziția, fiind liderul de facto.

Acesta a avut o relație destul de dificilă cu Moscova, dar la debutul conflictului cu Azerbaidjan, Pașinian a cerut ajutor militar Rusiei.

În ultima perioadă, președintele rus, Vladimir Putin, avea convorbiri tot ai dese cu premierul.

Pașinian a declarat în repetate rânduri că Armenia își va menține calitatea de membru al instituțiilor internaționale înființate de Rusia, inclusiv Uniunea Economică Eurasiatică. 

Sarkissian a adăugat că el și rudele sale au fost ținta mai multor grupuri politice, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„M-am gândit mult timp și am decis să renunț la funcția de Președinte al Republicii după o muncă activă de aproximativ patru ani. Această decizie nu este deloc emoțională, urmează o anumită logică”, a spus el.

„Președintele țării nu are instrumente care să influențeze problemele importante nici în politica internă, nici în politica externă”, se arată într-un comunicat postat duminică pe site-ul său oficial.

„În această perioadă dificilă pentru țara noastră, când este nevoie de unitate la nivel național, instituția președinției nu trebuie să fie o țintă pentru bârfe și teorii ale conspirației care nu fac decât să distragă atenția societății de la problemele majore.”

Mandatul lui Sarkissian, care a fost ales președinte în 2018, urma să se încheie în 2025.

Conform Constituției țării, Adunarea Națională organizează alegeri prezidențiale anticipate nu mai devreme de 25 de zile și nu mai târziu de 35 de zile de la eliberarea funcției prezidențiale.

Armen Sarkissian a fost ambasadorul Armeniei în Belgia, Vatican, Luxemburg, Țările de Jos și a condus misiunea țării în Uniunea Europeană. A fost prim-ministru al Armeniei din noiembrie 1996 până în martie 1997. 

Președintele Parlamentului este președinte interimar până la alegerea noului șef al statului, însă toate partidele consideră că premierul Nikol Pașinian își va consolida poziția, fiind liderul de facto.

Acesta a avut o relație destul de dificilă cu Moscova, dar la debutul conflictului cu Azerbaidjan, Pașinian a cerut ajutor militar Rusiei.

În ultima perioadă, președintele rus, Vladimir Putin, avea convorbiri tot ai dese cu premierul.

Pașinian a declarat în repetate rânduri că Armenia își va menține calitatea de membru al instituțiilor internaționale înființate de Rusia, inclusiv Uniunea Economică Eurasiatică. 

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 06:36
0
1 067

Decizie surprinzătoare la Erevan. Președintele Armeniei și-a dat demisia

24 ianuarie, 06:36
0
1 067

Preşedintele Armeniei, Armen Sarkissian, şi-a anunţat, duminică, demisia, o decizie surprinzătoare pe care a motivat-o prin incapacitatea prerogativelor sale – în mare parte onorifice – de a influenţa politica internă şi externă a ţării într-o perioadă complicată, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Decizie surprinzătoare la Erevan. Președintele Armeniei și-a dat demisiaFoto: profimedia

„M-am gândit mult, şi după patru ani de muncă intensă am luat decizia de a părăsi funcţia de şef al statului (...) Trăim într-o realitate în care preşedintele nu se poate opune prin veto legilor pe care le consideră păguboase pentru popor şi stat”, a explicat Armen Sarkissian. În vârstă de 68 de ani, el fusese desemnat preşedinte de parlament, în martie 2018, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Demisia lui survine în contextul tensiunilor sale cu guvernul condus de premierul Nikol Paşinian, căruia Sarkissian i-a cerut să demisioneze în urma înfrângerii suferite de Armenia în războiul din 2020 pentru controlul enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah. Pentru a evita o înfrângere de proporţii şi mai mari în acel război soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să semneze un armistiţiu mediat de Rusia şi să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90, scrie Agerpres.

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină (așa cum a făcut-o recent în Kazahstan - n.r.), forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

„M-am gândit mult, şi după patru ani de muncă intensă am luat decizia de a părăsi funcţia de şef al statului (...) Trăim într-o realitate în care preşedintele nu se poate opune prin veto legilor pe care le consideră păguboase pentru popor şi stat”, a explicat Armen Sarkissian. În vârstă de 68 de ani, el fusese desemnat preşedinte de parlament, în martie 2018, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Demisia lui survine în contextul tensiunilor sale cu guvernul condus de premierul Nikol Paşinian, căruia Sarkissian i-a cerut să demisioneze în urma înfrângerii suferite de Armenia în războiul din 2020 pentru controlul enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah. Pentru a evita o înfrângere de proporţii şi mai mari în acel război soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să semneze un armistiţiu mediat de Rusia şi să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90, scrie Agerpres.

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină (așa cum a făcut-o recent în Kazahstan - n.r.), forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
23 ianuarie, 08:42
10
1 760

Șeful marinei militare din Germania a demisionat: A cerut respect pentru Putin

23 ianuarie, 08:42
10
1 760

Șeful marinei militare din Germania, Kay-Achim Schönbach, a demisionat după ce, vineri, a făcut un comentariu controversat despre situația dintre Ucraina și Rusia, spunând că președintele rus Vladimir Putin merită respect, iar Peninsula Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei.

Șeful marinei militare din Germania a demisionat: A cerut respect pentru PutinFoto: Profimedia

Declarațiile sale au stârnit un scandal diplomatic cu Kievul, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat, sâmbătă seara, că viceamiralul a demisionat, transmite agenția germană dpa, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Viceamiralul Kay-Achim Schönbach făcuse aceste comentarii în India, iar sâmbătă a încercat să revină asupra lor, dar între timp, ambasadorul Germaniei la Kiev fusese convocat deja de autoritățile ucrainene pentru a da explicații.

„Ceea ce își dorește cu adevărat (Putin - n.r.) este respect. Și, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aș fi întrebat, (aș spune că) este ușor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat și pe care, probabil, îl merită”, afirmase Kay-Achim Schönbach.

„I-am cerut ministrului apărării, Christine Lambrecht, să mă elibereze de îndatoririle mele cu efect imediat”, a anunțat Kay-Achim Schoenbach într-o declarație. „Ministrul a acceptat cererea mea”, a adăugat el, conform Reuters.

În prezent, 100.000 de militari ruși sunt masați de-a lungul granițelor Ucrainei, ceea ce a determinat eforturi diplomatice intense în ultimele săptămâni pentru a preveni izbucnirea ostilităților. Rusia neagă că plănuiește ceva, dar a cerut ca NATO să nu se extindă spre est și în special în Ucraina.

Declarațiile sale au stârnit un scandal diplomatic cu Kievul, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat, sâmbătă seara, că viceamiralul a demisionat, transmite agenția germană dpa, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Viceamiralul Kay-Achim Schönbach făcuse aceste comentarii în India, iar sâmbătă a încercat să revină asupra lor, dar între timp, ambasadorul Germaniei la Kiev fusese convocat deja de autoritățile ucrainene pentru a da explicații.

„Ceea ce își dorește cu adevărat (Putin - n.r.) este respect. Și, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aș fi întrebat, (aș spune că) este ușor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat și pe care, probabil, îl merită”, afirmase Kay-Achim Schönbach.

„I-am cerut ministrului apărării, Christine Lambrecht, să mă elibereze de îndatoririle mele cu efect imediat”, a anunțat Kay-Achim Schoenbach într-o declarație. „Ministrul a acceptat cererea mea”, a adăugat el, conform Reuters.

În prezent, 100.000 de militari ruși sunt masați de-a lungul granițelor Ucrainei, ceea ce a determinat eforturi diplomatice intense în ultimele săptămâni pentru a preveni izbucnirea ostilităților. Rusia neagă că plănuiește ceva, dar a cerut ca NATO să nu se extindă spre est și în special în Ucraina.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 ianuarie, 12:32
15
723

Președintele Parlamentului Lituaniei vine în Republica Moldova

22 ianuarie, 12:32
15
723

Președintele Parlamentului Republicii Lituania, Viktorija Čmilytė-Nielsen, va efectua în perioada 24-25 ianuarie o vizită în Republica Moldova, la invitația președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Președintele Parlamentului Lituaniei vine în Republica MoldovaFoto: moldpres.md

Din delegația Seimas-ului Lituaniei vor mai face parte vicepreședintele Parlamentului, Andrius Mazuronis, președintele Grupului pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova, Kazys Starkevičius, și alți oficiali, transmite Știri.md.

La Parlament, speakerul lituanian va avea întrevederi cu președintele Legislativului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, precum și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Lituania. 

În cadrul vizitei la Chișinău, Viktorija Čmilytė-Nielsen va avea întrevederi și cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu prim-ministrul țării, Natalia Gavrilița.

Aflați la Chișinău, parlamentarii se vor întâlni cu reprezentanții diasporei lituaniene în Republica Moldova.

Din delegația Seimas-ului Lituaniei vor mai face parte vicepreședintele Parlamentului, Andrius Mazuronis, președintele Grupului pentru relații interparlamentare cu Republica Moldova, Kazys Starkevičius, și alți oficiali, transmite Știri.md.

La Parlament, speakerul lituanian va avea întrevederi cu președintele Legislativului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, precum și cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Lituania. 

În cadrul vizitei la Chișinău, Viktorija Čmilytė-Nielsen va avea întrevederi și cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu prim-ministrul țării, Natalia Gavrilița.

Aflați la Chișinău, parlamentarii se vor întâlni cu reprezentanții diasporei lituaniene în Republica Moldova.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 ianuarie, 09:57
10
1 936

Stop-cadru: Jacot: Pot să intervin? Tauber: Nu, voi vorbiți la Parlament suficient

22 ianuarie, 09:57
10
1 936

Marina Tauber nu l-a lăsat să intervină cu un comentariu pe deputatul PAS Vitalie Jacot. „Voi vorbiți la Parlament suficient”, i-a răspuns Tauber și a continuat să se expună. Discuția a avut în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova.

Stop-cadru: Jacot: Pot să intervin? Tauber: Nu, voi vorbiți la Parlament suficientFoto: Captură video

Discuția a avut în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Jacot: Pot eu să fac o intervenție scurtă?

Tauber: Nu!

Jacot: Eu nu v-am întrerupt, lăsați-mă 30 de secunde să vorbesc...

Tauber: ...Nu, voi vorbiți la Parlament suficient.

Tot în cadrul acestei emisiuni, numele reprezentantei Partidului Șor a fost confundat de două ori de prezentator.

Pentru prima dată a fost numită Mariana Odnostalco, care a generat un schimb de replici acide între însuși purtătorul numelui și deputatul PAS. „Va fi încă o căsătorie fictivă”, a spus Jacota.

Iar următorul nume atribuit Marinei Tauber a fost Șor. „Doamna Șor”, i s-a adresat moderatorul emisiunii.

Discuția a avut în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Jacot: Pot eu să fac o intervenție scurtă?

Tauber: Nu!

Jacot: Eu nu v-am întrerupt, lăsați-mă 30 de secunde să vorbesc...

Tauber: ...Nu, voi vorbiți la Parlament suficient.

Tot în cadrul acestei emisiuni, numele reprezentantei Partidului Șor a fost confundat de două ori de prezentator.

Pentru prima dată a fost numită Mariana Odnostalco, care a generat un schimb de replici acide între însuși purtătorul numelui și deputatul PAS. „Va fi încă o căsătorie fictivă”, a spus Jacota.

Iar următorul nume atribuit Marinei Tauber a fost Șor. „Doamna Șor”, i s-a adresat moderatorul emisiunii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
22 ianuarie, 09:28
2
936

Vicepretora sectorului Ciocana, Elena Triboi, și-a dat demisia

22 ianuarie, 09:28
2
936

Pretura sectorului Ciocana din Capitală a rămas fără vicepretor. Acest lucru se întâmplă după ce, Elena Triboi, și-a dat demisia.

Vicepretora sectorului Ciocana, Elena Triboi, și-a dat demisiaFoto: realitatea.md

„Recunosc, am cedat… Invidia și minciuna nu au mai putut fi tolerate… Mulțumesc colegilor din Pretura Ciocana, cât și celor din Primăria Chișinău. Mult Succes în continuare!”, se arată în mesajul Elena Triboi publicat pe o rețea de socializare, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Conform documentul, dispoziția cu privire la demisia Elenei Triboi a fost semnată joi, 20 ianuarie, de către viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban.

Elena Triboi s-a aflat în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana din municipiul Chișinău din luna august a anului 2020.

Amintim că în luna ianuarie a anului 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control pentru nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese pe numele Elenei Triboi, vicepretorului sectorului Ciocana din municipiul Chișinău.

Mai exact, profitând de atribuțiile de serviciu și funcția sa, ar fi admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese manifesta prin favorizarea și luarea deciziilor în beneficiul companiei „Triboi-Com” SRL, în care figura în calitate de fondator.

Ghereta care era amplasată în sectorul Ciocana al Capitalei și care aparținea familiei acesteia, activa fără schemă de amplasare încă din luna aprilie 2020.

Ulterior, după cum scrie Ziarul de Gardă, ghereta familiei Triboi a fost evacuată în dimineața zilei de luni, 22 februarie 2021.


„Recunosc, am cedat… Invidia și minciuna nu au mai putut fi tolerate… Mulțumesc colegilor din Pretura Ciocana, cât și celor din Primăria Chișinău. Mult Succes în continuare!”, se arată în mesajul Elena Triboi publicat pe o rețea de socializare, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Conform documentul, dispoziția cu privire la demisia Elenei Triboi a fost semnată joi, 20 ianuarie, de către viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban.

Elena Triboi s-a aflat în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana din municipiul Chișinău din luna august a anului 2020.

Amintim că în luna ianuarie a anului 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control pentru nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese pe numele Elenei Triboi, vicepretorului sectorului Ciocana din municipiul Chișinău.

Mai exact, profitând de atribuțiile de serviciu și funcția sa, ar fi admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese manifesta prin favorizarea și luarea deciziilor în beneficiul companiei „Triboi-Com” SRL, în care figura în calitate de fondator.

Ghereta care era amplasată în sectorul Ciocana al Capitalei și care aparținea familiei acesteia, activa fără schemă de amplasare încă din luna aprilie 2020.

Ulterior, după cum scrie Ziarul de Gardă, ghereta familiei Triboi a fost evacuată în dimineața zilei de luni, 22 februarie 2021.


Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...