De această părere este Igor Boțan, expert permanent al proiectului și a fost exprimată în cadrul dezbaterii la tema „Retragerea parțială din acordurile CSI: motive și efecte”, transmite Știri.md, cu referire la IPN.

Expertul Igor Boțan a menționat că pentru Republica Moldova oportunitatea și necesitatea afilierii la CSI nu era evidentă la început. Inițial, Parlamentul nu a ratificat declarația de la Almatî de aderare la CSI. Doar după alegeri parlamentare anticipate, conducerea țării, majoritatea agrariană, a decis să ratifice acest acord de aderare.

Potrivit lui Igor Boțan, în privința legitimității aflării în cadrul CSI la fel au apărut probleme. Dificultățile au fost scoase în prim plan în anul 2002 la Chișinău, în cadrul Summit-ului CSI, când președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin, a abordat problema prețurilor la gaze, ulterior, problema aceasta de asemenea a fost preluată de președintele Ucrainei, Leonid Kucima, la Summit-ul CSI de la Ialta, un an mai târziu. Problema era despre constituirea între statele membrii CSI a Uniunii Vamale. Președintele Vladimir Voronin și președintele Leonid Kucima și-au exprimat nemulțumirea față de diferența mare a prețurilor la gaze în cadrul acesteiași comunități.

„În Rusia în 2002 o mie de metri cubi de gaze costau 18 dolari, în Belarus costau 37 de dolari, în Ucraina – 50 de dolari, iar în Republica Moldova din 1992 până în 2006 o mie de metri cubi costau 80 de dolari. Aceasta a fost primul moment care a pus sub semnul întrebării legitimitatea aflării în cadrul CSI. Ulterior, am avut anul 2006 când Rusia a introdus embargo comercial împotriva Republicii Moldova. Următorul moment foarte important a fost octombrie 2011, când a fost semnat în cadrul CSI Acordul de Liber Schimb, iar în 2013 Republica Moldova a fost pedepsită iarăși cu embargo”, a precizat expertul permanent al proiectului.

Igor Boțan a remarcat că toate aceste lucruri puse împreună au creat senzația că aflarea în CSI este nepotrivită pentru Republica Moldova. „Atunci când Republica Moldova și Ucraina cereau Uniunea Vamală pentru echilibrarea prețurilor, Rusia nu voia. Când Republica Moldova și Ucraina au decis să semneze acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, pentru asta au fost pedepsiți cu embargo. Problema legitimității are o istorie de mai bine de 20 de ani”, a spus el.

Expertul permanent al proiectului a spus că atunci când autoritățile iau decizii, trebuie în primul rând să ia în considerare interesele cetățenilor Republicii Moldova. „Partea politică contează foarte mult, la fel de mult contează partea economică și comercială, dar cifrele sunt volatile. Până în 2014 erau statistici care arătau că aproximativ 600 de mii de moldoveni se află la muncă în Rusia. La începutul acestui an au fost prezentate datele statistice din Federația Rusă care spun că pe teritoriul Rusiei s-ar afla actualmente aproximativ 80 de mii de cetățeni moldoveni. După conflictul în 2014 a avut loc un exod masiv al cetățenilor moldoveni care erau în căutarea unui loc de muncă bine plătit din Rusia spre Europa, fapt care trebuie să fie luat în considerare”, afirmă el.

„Republica Moldova recunoaște că Rusia este o țară agresor, iar în aceste circumstanțe Rusia se preface că nu se întâmplă nimic și relațiile dintre Moldova, Federația Rusă și CSI rămân aceleași. Din punctul meu de vedere, nu este tocmai corect, deoarece noi vedem că se întâmplă lucruri foarte stranii. Avem o serie de conflicte în cadrul acestei comunități care ne demonstrează că aflarea noastră acolo, dacă vorbim de legitimitate, nu este foarte bine fundamentată. Și în ceea ce ține de statutul de candidat la aderare în UE, probabil că Republica Moldova se pregătește să intre în Uniunea Vamală cu UE, iar asta ar însemna revizuirea tuturor acordurilor din spațiul CSIˮ, a declarat Igor Boțan.

Expertul a spus că de mai mult timp majoritatea absolută a cetățenilor din Republica Moldova pledează pentru integrarea europeană, iar în Uniunea Economică Euroasiatică Republica Moldova este doar observator. Potrivit lui, 50-55% de cetățenii aflați în țară sunt pentru integrarea europeană și 30-35% pentru integrarea euroasiatică. Este încă un milion de cetățeni peste hotare, iar ei inclină balanța dramatic în favoarea Uniunii Europene.

Dezbaterea publică la tema „Retragerea parțială din acordurile CSI: motive și efecte”, este a 276-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.