Europa începe așadar anul fragilizată, nu doar din pricina instabilității din Ucraina, ci si pentru că motorul franco-german, alianța tradițională dintre Paris si Berlin dă semne de oboseală. În Franța, noul guvern numit de Macron e fragil și ar putea să nu dureze până la primăvară. La fel, în Germania parlamentul a fost dizolvat, iar alegerile naționale anticipate au fost programate pentru luna februarie, transmite Știri.md, cu referire la radiomoldova.md.

Prăbușirea coaliției de guvernare a lui Olaf Scholz ar putea permite acum creștin-democraților (CDU) lui Friedrich Merz să preia frâiele puterii și să introducă reforme economice dure. Dar o serie de schimbări politice tectonice - inclusiv președinția viitoare a lui Trump, fragmentarea politică și popularitatea în creștere a partidelor populiste extremiste - ar putea spulbera speranțele de reformă și ar putea scufunda cea mai mare economie a Europei, dar și Europa însăși, într-o și mai mare perioadă de incertitudini în 2025.

Berlinul l-a avertizat lunea trecută pe Elon Musk pentru că a încercat să interfereze cu viitoarele alegeri naționale din februarie, în timp ce susținerea publică de către miliardarul american a Alternativei pentru Germania (AfD) continuă să facă valuri în politica germană. În weekendul trecut, Musk a numit partidul german de extremă dreaptă „ultima scânteie de speranță” a țării într-un articol de opinie din Welt am Sonntag.

„Într-adevăr, Elon Musk încearcă să influențeze alegerile federale”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului german. La fel, vicecancelarul Robert Habeck, în discursul său de Anul Nou, l-a acuzat pe Musk că sprijină sistematic actorii politici care ar slăbi capacitatea Europei de a impune reglementări. Dar: - „AfD va câștiga o victorie epică!” a scris imediat Elon Musk pe platforma sa «X» (fostă Twitter).

Dar peste tot în Europa vin alegeri si schimbări pline de incertitudini. Croații se vor întoarce la urne pe 12 ianuarie pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale ale țării. Președintele în exercițiu, Zoran Milanović, este de așteptat să câștige după ce a dinamizat o mare parte a societății croate cu o combinație de tendințe de stânga și discursuri populiste divagatorii, care includ retorică ostilă atât NATO, cât și UE, lucru nou pentru stabilă Croație.

În timp ce influența președintelui este limitată în Croația, succesul lui Milanović indică faptul că pozițiile sale eurosceptice rezonează cu mulți alegători - o tendință alarmantă într-o națiune în care a existat până acum mai puțină ostilitate față de UE, NATO și alte instituții occidentale decât în unele țări din Europa Centrală și de Est.

Si, tot așa, Belgia, care adăpostește instituțiile UE și NATO, este încă fără un guvern, de la alegerile din primăvara trecută, iar România, la fel ca și Croația și alte țări fragile, așteaptă alegerile prezidențiale prevăzute acum pentru martie ca pe un mare test pentru a vedea dacă se va orienta spre Est sau spre Vest. Tot 2025 mai este și anul despre care se vorbește tot mai mult ca fiind anul probabil al încetării războiului din Ucraina, dar - marea necunoscută rămâne: - în ce condiții?